Rușii încep să se plângă, inclusiv în presa occidentală, de creșterea prețurilor ca urmare a sancțiunilor occidentale, însă mulți dintre aceștia susțin în continuare războiul împotriva Ucrainei, întrucât efectul măsurilor luate de Occident se va resimți pe deplin pe termen lung, dat fiind faptul că pe termen scurt Kremlinul încă beneficiază de câștiguri substanțiale prin vânzarea de energie.
Un reportaj realizat de BBC prezintă o imagine a modului în care cetățenii de rând din Rusia încep să simtă efectul sancțiunilor. La o primă privire, Rusia a reușit până în prezent să evite colapsul economic de pe urma sancțiunilor occidentale impuse pe fondul agresiunii rusești împotriva Ucrainei.
Șocul inițial a forțat bursa din Rusia să se închidă temporar și i-a determinant pe oameni să stea la coadă la bancomate, îngrijorați cu privire la economiile lor.
Rubla a revenit, însă, la nivelurile de dinainte de război, datorită gestionării atente a Băncii Centrale a Rusiei. Intervențiile sale au inclus limitarea sumei de bani pe care oamenii ar putea să o transfere în străinătate, precum și forțarea firmelor care exportă lucruri să convertească 80% din veniturile lor de peste mări în moneda rusă.
Președintele Putin a insistat că „blitzkrieg-ul economic” al Occidentului a eșuat.
Dar Elina Ribakova, economist-șef adjunct la Institutul de Finanțe Internaționale, spune că acești indicatori „superficiali” nu înseamnă mare lucru „pentru viața reală”.
Producătorii ruși de oțel, producătorii de produse chimice și companiile de mașini simt deja greul sancțiunilor care vizează paralizarea efortului de război al președintelui Putin.
Un sondaj recent efectuat de banca centrală a Rusiei în cazul a peste 13.000 de întreprinderi a arătat că multe dintre acestea se confruntă cu probleme în a aduce în țară bunuri precum microcipuri, piese auto, ambalaje sau chiar butoane.
Lipsa de materii prime sau piese obligă unele firme să închidă temporar fabricile sau să suplinească aceste lipsuri din altă parte.
Producătorul auto japonez Toyota, de exemplu, a oprit importurile de mașini în Rusia și și-a suspendat operațiunile la fabrica sa din Sankt Petersburg în martie, invocând „întreruperi ale lanțului de aprovizionare” legate de conflict.
Economistul BlueBay Asset Management, Timothy Ash, spune că sancțiunile, per ansamblu, au fost mult mai agresive decât se așteptau mulți.
„Cred că impactul pe termen mai lung va fi devastator”, a spus acesta pentru BBC, adăugând că „Rusia fiind exclusă de lanțurile de aprovizionare occidentale, deoarece este un partener nesigur”, va ajunge în recesiune.
Chiar și Banca Rusiei a recunoscut că, pe măsură ce companiile caută diferiți furnizori, se confruntă cu boicoturile companiilor de transport maritim sau nu reușesc să obțină tehnologia de care au nevoie.
„Realitatea este că Rusia va avea acces limitat la piețele financiare, o creștere mai scăzută, un nivel de trai mai scăzut și un cost mai mare al împrumuturilor”, adaugă Ash.
Mulți ruși obișnuiți, spune doamna Ribakova, „trăiesc într-o zonă gri”, în special când vine vorba de securitatea locului de muncă.
„Mulți oameni nu au idee ce se va întâmpla… S-ar putea să iasă în continuare la restaurante, să meargă la muncă și să nu vadă încă o schimbare prea mare, deoarece companiile pentru care lucrează nu sunt clare în prezent cu privire la planurile lor”, spune aceasta.
Olga, în vârstă de 30 de ani, este angajată la o bancă din Moscova. Ea încearcă să se mențină la standardele ei de trai de dinainte de război, dar este din ce în ce mai dificil.
Precum mulți ruși, ea trebuie să ceară unui prieten care locuiește în Europa să-i plătească Netflix și Spotify, după ce Visa și Mastercard au părăsit Rusia.
La începutul acestei luni, ea și-a rezervat un zbor pentru a pleca în vacanță în Turcia – una dintre puținele destinații străine care încă au porțile deschise pentru ruși.
Înainte de război, un bilet de avion ar fi costat-o 15.000 de ruble (170 de lire sterline). Acum a trebuit să plătească 55.000 de ruble (640 de lire sterline).
Olga se roagă să fie posibil să-și actualizeze iPhone-ul și laptopul MacBook în afara Rusiei – Apple și-a încetat și operațiunile în țară.
Pentru Lyudmila, în vârstă de 79 de ani, din Voronezh, un oraș la 500 km sud de Moscova, produsele de primă necesitate au devenit mult mai scumpe.
„Merg la piață o dată pe săptămână. De fiecare dată lucrurile devin din ce în ce mai scumpe. Ultima dată laptele a crescut cu cinci ruble, roșiile cu 10”, spune aceasta.
Dmitry, în vârstă de 33 de ani, este un maseur din micul oraș siberian Rubtsovsk. Înainte de război a avut o viață bună, cheltuind în jur de 300 de ruble (3,50 lire sterline) pe zi.
„Carnați, pâine, mers la saună o dată pe săptămână cu prietenii”, zice Dmitry.
Din 24 februarie, când a început războiul, cheltuielile lui au crescut cu 50%.
În pofida dificultăților economice, Dmitry sprijină războiul. El spune că unii dintre prietenii săi se plâng de prețuri și, de asemenea, că nu mai este posibilă vizionarea vreunui blockbuster occidental în cinematografe.
În ciuda tuturor problemelor cauzare de sancțiuni, majoritatea rușilor susțin în continuare ferm acest război. Televizorul, împânzit de propaganda oficială, are în continuare un impact mai puternic decât un frigider gol.
Mărcile occidentale precum McDonald’s și Levi’s continuă să plătească mii de angajați ruși, în pofida opririi operațiunilor în țară.
Dar există temeri că pierderile de locuri de muncă vor începe să crească pe măsură ce speranțele că războiul se va termina în curând sunt din ce în ce mai mici.
Primarul Moscovei, Serghei Sobyanin, a avertizat în aprilie că aproximativ 200.000 de locuri de muncă sunt în pericol numai în acest oraș, în timp ce Trading Economics estimează că rata șomajului în Rusia ar putea crește la 7% până în 2024.
Și a existat deja un mare exod de lucrători IT și alți profesioniști, pe care Ash îl descrie drept „exod de creiere”.
Mai multe firme de consultanță au scos muncitorii din țară, în timp ce reportajele site-ului de știri rus independent Meduza, cu sediul în Letonia, sugerează că până la 5.000 de angajați Yandex au părăsit Rusia, existând inclusiv îngrijorări în legătură cu cenzura practicată de către gigantul tehnologic cu privire la conținutul legat de război.
Pentru cei care rămân în Rusia, problemele prind amploare.
„Există ideea că rușii sunt obișnuiți cu condiții dificile, dar au trăit 20 de ani de prosperitate relativă”, zice Ash.
Deși au existat rapoarte despre lipsuri de produse precum uleiurile de gătit în preajma izbucnirii războiului, rafturile supermarketurilor sunt bine aprovizionate acum – dar articolele sunt mai scumpe.
Multe țări se confruntă cu creșterea prețurilor în urma pandemiei.
Dar, în condițiile unei economii în scădere și a lanțurilor de aprovizionare perturbate, economiștii se așteaptă că nivelul inflației, care urmărește modul în care costul vieții se modifică în timp, ar putea ajunge la cel puțin 20% în Rusia în 2022.
Ash și Ribakova spun că cei mai săraci ruși sunt cei care vor observa cel mai mult creșterea costului vieții.
Președintele Putin a promis că pensiile și indemnizațiile de șomaj pentru cei care se luptă vor crește odată cu inflația.
Și Guvernul rus are propriul său colac financiar, chiar și în condițiile unor sancțiuni în vigoare fără precedent. Este încă capabil să vândă petrol și gaze – un pilon-cheie al economiei sale.
Potrivit cifrelor băncii centrale a Rusiei, Rusia a exportat bunuri și servicii în valoare de 58,2 miliarde de dolari (47,2 miliarde de lire sterline) mai mult decât valoarea importurilor sale în primele trei luni ale anului 2022
Deși SUA au anunțat interzicerea importurilor rusești de energie, Europa este încă împărțită în privința modului de a reduce dependența energetică față de Rusia.
Europa primește aproximativ 40% din gazele naturale din Rusia, care este și principalul furnizor de petrol al blocului, dar unele țări sunt mai dependente de combustibilii fosili ruși decât altele, iar astfel reducerile bruște de aprovizionare ar putea avea un impact economic major.
„Nu există nicio îndoială că Europa va avea câțiva ani grei pentru a se decupla de la petrolul și gazele rusești, dar acest lucru este mult mai rău pentru economia rusă, care va avea de suferit pe termen lung”, spune Ole Hvalbye, analist energetic al SEB.
În timp ce Rusia ar putea avea suficientă amortizare financiară pentru a oferi subvenții celor mai săraci pe termen scurt, precum și pentru a proteja rubla, Ash precizează că viziunea pe termen lung este mai incertă.
Dar adaugă: „Orice s-ar întâmpla, fie că se introduce un embargo petrolier în șase luni sau într-un an… va fi o lovitură gravă” pentru o economie izolată de Occident.
