În total, Comisia Europeană a recomandat înghețarea a 13,3 miliarde de euro.
Guvernul Ungariei a fost acuzat de ani în șir de derapaje antidemocratice. Pe de altă, Executivul ungar are mare nevoie de bani, pe măsură ce inflația crește, iar economia e din ce în ce mai șubredă. Însă, măsurile adoptate sunt insuficiente în viziunea Comisiei Europene pentru a fi atins obiectivul deblocării finanțării.
Suma înghețată e alcătuită din două linii de finanțare:
– 5,8 miliarde de euro provin din finanțarea destinată redresării după perioada pandemiei COVID-19
– 7,5 miliarde de euro provin din fondurile de coeziune
Comisia a declarat miercuri că a decis să aprobe planul Ungariei de redresare post-COVID, dar a precizat pe de altă parte că nu va fi posibilă nicio plată până când Budapesta nu va „implementa complet și corect” 27 de „superjaloane” în domeniul reformelor judiciare, precum și măsurile din cadrul planului național de redresare.
Adresându-se reporterilor la Budapesta în ajunul anunțului, Tibor Navracsics, ministrul responsabil de negocieri, a declarat că Guvernul său a îndeplinit toate condițiile cerute. În special, a înființat o nouă autoritate de integritate și un grup operativ anticorupție.
Navracsics a dat vina pe presiunile grupurilor liberale și de stânga din Parlamentul European în ceea ce privește întârzierea dezghețării fondurilor.
Săptămâna trecută, Parlamentul European a avertizat asupra riscului ca fondurile UE să fie utilizate abuziv de către Guvernul ungar. Amintim în acest context că Parlamentul European a aprobat recent un raport în care îl acuză pe Viktor Orban de crearea unei „autocrații electorale”.
MAI MULTE DETALII: Raport adoptat în PE: Ungaria nu mai poate fi considerată o democrație!
„Mă tem cu privire la Comisia Europeană că va fi expusă acestei presiuni politice”, a spus ministrul ungar.
„Iar asta, desigur, nu este bine pentru noi. Dar Comisia Europeană trebuie să-și bazeze evaluarea pe fapte”, a continuat acesta.
Liderii Ungariei au fost acuzați în mod repetat de derapaje antidemocratice și de „capturarea statului” de când partidul Fidesz, condus de Viktor Orban, a revenit la putere în 2010.
Conform unei noi Constituții din 2011, sistemul electoral a fost modificat pentru a cimenta puterea partidului, iar Curtea Constituțională a fost transformată într-un organism în mare parte blând și ineficient. De atunci, presiunea asupra judecătorilor a crescut, reducându-se independența instanțelor, iar mai multe publicații importante de știri au fost fie închise, fie preluate de oamenii de afaceri pro-guvernamentali.
Băncile, întreprinderile și o parte din sectorul de retail au ajuns, de asemenea, să fie controlate de personaje „prietenoase”.
Cele 4-5 miliarde de euro primite de Ungaria în fiecare an de la Uniunea Europeană au ajuns adesea în cercurile de afaceri apropiate partidului de guvernare, inclusiv la rudele premierului Viktor Orban. Între timp, Orban nu a pierdut nicio ocazie de a ataca „Bruxelles-ul”.
Grupurile care militează pentru drepturile omului au acuzat, totodată, guvernul Fidesz că atacă libertatea academică și a presei, precum și drepturile minorităților, inclusiv LGBT.
Decizia actuală de suspendare a fondurilor ce erau destinate Ungariei poate fi văzută ca o nouă dorință a UE de a condiționa fondurile de respectarea statului de drept și arată din ce în ce mai vădita saturație a Europei în raport cu abordarea în plan politic a premierului ungar.
Comisarul UE pentru Justiție, Didier Reynders, a declarat că decizia de a recomanda înghețarea plății a fost un pas semnificativ către consolidarea independenței judiciare.
Deși Comisia a luat decizia de a îngheța finanțarea pe fondul neimplementării unor reforme de către Ungaria, trebuie amintit totodată că Guvernul de la Budapesta a înfuriat partenerii europeni inclusiv prin răspunsul său față de războiul dus la scară largă de Rusia împotriva Ucrainei.
Budapesta a pus frână sprijinului UE pentru Kiev iar, marți, ministrul de Externe al Ungariei, Peter Szijjarto, a refuzat să-i permită omologului său ucrainean să se alăture la o reuniune a NATO la București, invocând degradarea drepturilor minorității maghiare din Ucraina.
În recomandările sale de miercuri, Comisia a stabilit etape obligatorii care trebuiau îndeplinite înainte de plata fondurilor europene.
„Din păcate, Ungaria nu a pus în aplicare măsurile de remediere”, a declarat Comisarul UE pentru buget, Johannes Hahn.
Deși a făcut pași în direcția corectă, a rămas o vulnerabilitate importantă, iar Budapesta este în continuare departe de locul în care trebuia să fie, a adăugat acesta.
O decizie finală va fi luată luna viitoare de către miniștrii de Finanțe din UE și liderii celor 27 de state membre ale Uniunii Europene. (sursa: BBC)
