Câte femei trebuie să moară ca să vorbim, serios, despre femicid în România?

Și acestea sunt doar câteva titluri din ultimele 12 luni. Doar câteva. Câte altele nu au mai ajuns în presă, câte nu au mai fost cercetate, câte au fost clasificate drept „violență în familie” și atât?

De câte cazuri mai este nevoie pentru ca statul român să folosească, fără ezitare, termenul de femicid? Când recunoaștem, oficial, că uciderea femeilor reprezintă un fenomen sistemic, nu o serie de tragedii izolate?

În majoritatea cazurilor, agresorii erau deja cunoscuți de autorități. Victimele ceruseră ajutor. Înregistraseră plângeri. Unele aveau ordine de protecție. Cele mai multe crime au avut loc după ce agresorul mai exercitase anterior diverse forme de violență fizică sau psihică asupra victimei. Dar nimic din toate acestea nu le-a salvat. Nu au existat sancțiuni pentru agresori. De ce?

Pentru că sistemul nu protejează, ci reacționează târziu și ineficient. În teorie, avem un sistem de suport, dar legea nu se aplică în mod real pentru a asigura o protecție reală a victimelor și a supraviețuitoarelor. Crimele au fost comise, de multe ori, pentru că au existat lacune în felul în care au intervenit autoritățile.

Instituțiile cooperează prost între ele, iar polițiștii, procurorii și judecătorii trăiesc în aceeași cultură în care fetele sunt învățate să se ferească, să se protejeze, să fie în alertă. În care femeile sunt întrebate ce purtau și de ce nu au plecat mai devreme. Judecători, polițiști, procurori – toți vin din aceeași societate care normalizează violența prin proverbe și prejudecăți repetate. Copiii cresc în România cu proverbe despre „bătaia care e ruptă din rai”, cu filme de acțiune în care bărbatul cucerește cu forța, cu familii în care mama se sacrifică și tata se impune. Ajungem adulți și reproducem ce am văzut. Apoi, femeile merg noaptea cu cheia în mână. Își trimit locația live. Evită locuri izolate. Se avertizează una pe alta. Își cumpără spray-uri cu piper. Își iau toate măsurile. Dar pericolul nu este doar pe stradă. E în casă. Și are chipul iubitului, fostului iubit, soțului, concubinului. 

România are o legislație, în teorie. Avem ordine de protecție. Avem centre de urgență. Avem campanii. Dar în realitate? Ne lipsește aplicarea. Ne lipsesc oamenii pregătiți, empatici, care să înțeleagă femicidul și dinamica violenței și să nu mai întrebe „de ce ai rămas?”, „ce ai purtat?”, „ce i-ai spus?” sau să arunce cuvinte: „te victimizezi”, „nu e așa rău”, „vrei doar atenție”.

Femicidul reprezintă expresia finală a unui sistem care minimizează agresiunea și protejează agresorii. Este rezultatul unei societăți care refuză să ia în serios violența de gen.

Și societatea va rămâne așa până când autoritățile vor trata fiecare sesizare ca o urgență, nu ca o bătaie de cap, până când vom recunoaște oficial femicidul ca formă distinctă de crimă, cu statistici, prevenție și politici clare.

Și titlurile despre care vorbeam în introducere:

„Tânăra de 22 de ani, omorâtă cu toporul de iubit, era însărcinată. Atacul a avut loc în fața mamei ei și a celor doi copii ai femeii” 

„O tânără de 23 de ani însărcinată în 6 luni, a murit sâmbătă seară la spital, după ce a fost împușcată în piept de fostul ei iubit, care o amenința și hărțuia încă din 2021. Tânăra a fost împușcată sub ochii unor copii, unul dintre ei fiind fetița ei de 3 ani pe care o ținea de mână” 

„Un bărbat în vârstă de 23 de ani și-a ucis concubina în vârstă de 24 de ani, apoi ar fi încercat să își ia zilele. Pe 11 octombrie 2024, un apel la 112 anunța acest tragic eveniment” 

„O femeie din Câmpina a fost ucisă cu zeci de lovituri de cuțit de către iubit. Deși avea ordin de protecție, s-a dus la el acasă” 

„O româncă a fost ucisă de iubit și îngropată într-o pădure din Berlin. Bărbatul a fost găsit și arestat în România” 

„O femeie de 46 de ani a fost găsită fără suflare în locuința unui bărbat de 50 de ani, după ce a fost înjunghiată de mai multe ori” 

„Mama a doi copii mici, ucisă de iubit în Brăila. După crimă, bărbatul a ieşit în stradă şi a sunat la 112” 

„O femeie din Neamț a fost ucisă de iubitul său, care apoi a amenințat că se sinucide” 

„Cine este Anastasia, tânăra ucisă de iubit în București. Criminalul s-a aruncat ulterior în fața metroului, în Drumul Taberei”