Potrivit lui Cosmin Marinescu, deficitul bugetar, estimat la 8,6% din PIB în 2024, reprezintă principala vulnerabilitate a României în 2025. Această problemă vine în contextul unei creșteri economice modeste, de doar 0,9%, și a unui deficit de cont curent în expansiune – semnale clare că politicile bugetare și fiscale din ultimii ani au deviat de la traiectoria sustenabilă.
Inflația, deși în scădere, rămâne o sursă de îngrijorare, în timp ce dezechilibrele structurale amenință atât stabilitatea internă, cât și încrederea investitorilor externi.
De asemenea, el crede că deficitul extrem de mare de acum este o consecință a cheltuielilor publice excesive făcute în anul 2024, care a venit la pachet cu evenimente electorale majore.
n contextul de față, deficitul bugetar al anului 2024 a înregistrat un derapaj record față de ținta inițială, de peste 3,5 puncte procentuale din PIB, adică circa 65 de miliarde lei. Acest derapaj al deficitului bugetar este rezultatul creșterii în cascadă a cheltuielilor publice în anul electoral 2024, când România traversa toate alegerile posibile prevăzute de Constituție. Au fost promovate măsuri excesive, despre a căror sustenabilitate și susținere se poate discuta din mai multe perspective. Cert este că, la sfârșitul anului 2024, s-a ajuns la un deficit bugetar de 9,3% din PIB în termeni ESA, comparabil cu deficitele din anii celor mai severe crize: 2009 – anul crizei financiare și 2020 – anul pandemiei.
„Cauzele sunt deci cunoscute iar evaluările fiscale arătau, cu mai mult timp în urmă, că 2025 va fi anul corecțiilor bugetare. Îngrijorătoare, dar și surprinzătoare, este însă anvergura necesară a ajustărilor, având în vedere că România convenise deja cu Comisia Europeană un parcurs de consolidare bugetară prin Planul bugetar-structural național pe termen mediu, care asumă ținta de deficit bugetar de 7% din PIB pentru 2025.
În fața acestor provocări, autoritățile au demarat un proces de corecție bugetară, vizând reducerea cheltuielilor ineficiente și creșterea eficienței colectării fiscale. Accentul este pus pe reformarea administrației publice, digitalizare, dar și pe o mai bună direcționare a investițiilor publice.
Marinescu atrage atenția că modernizarea economiei trebuie să includă stimularea inovației și a competitivității în industrie, domenii în care România se menține încă la coada Uniunii Europene, fiind clasată drept „inovator modest”.
Contextul internațional adaugă presiune asupra economiei românești. Tensiunile comerciale, creșterea protecționismului și instabilitatea geopolitică afectează exporturile și perturbă lanțurile de aprovizionare. În acest context, independența energetică capătă o valoare strategică.
Investițiile în perimetrul Neptun Deep din Marea Neagră sunt văzute ca o șansă istorică pentru securitatea energetică a României și pentru reducerea dependenței de importuri. În plus, rolul regional al țării – mai ales în raport cu Republica Moldova – capătă greutate în noua arhitectură energetică a Europei de Est.
Un alt pilon esențial pentru redresarea economică îl reprezintă fondurile europene. România are la dispoziție resurse semnificative prin PNRR și bugetul multianual european, însă gradul de absorbție și implementarea proiectelor rămân în continuare sub nivelul așteptărilor. Întârzierile în execuția acestor investiții riscă să compromită impactul pozitiv pe termen lung.
Cosmin Marinescu avertizează că viitorul economic al României depinde de capacitatea de a face față dezechilibrelor structurale și de a valorifica oportunitățile oferite de fondurile europene și de potențialul energetic. Consolidarea fiscală, predictibilitatea legislativă și sprijinirea mediului de afaceri sunt pași esențiali pentru revenirea pe un drum sustenabil.
„Este momentul ca România să transforme criza într-un punct de cotitură. Avem de ales între continuarea unei politici prociclice nesustenabile și asumarea curajoasă a reformelor necesare”, conchide Marinescu.
