Concret, Curtea de Conturi subliniază urgența reformării sistemului: actualizarea legislației, clarificarea responsabilităților instituționale, realizarea unui inventar național al adăposturilor și stabilirea unor criterii de reabilitare a celor existente.
Legislația în domeniu datează în mare parte din anii ’70, arată Curtea de Conturi miercuri, iar riscul unui conflict armat nici măcar nu este definit formal. Mai mult, nu există o autoritate clar desemnată care să coordoneze pregătirea adăpostirii populației, iar multe autorități locale nu au făcut un inventar al spațiilor de adăpostire disponibile, astfel că nu se cunoaște cu exactitate câte adăposturi funcționale există și în ce condiții se află.
Întrucât nu au existat situații de conflict armat pe teritoriul României, adăposturile nu au fost utilizate în scopul pentru care au fost construite, iar în prezent, multe dintre acestea sunt insalubre, impracticabile sau transformate de proprietari în depozite, în timp ce altele au suferit modificări, astfel încât spațiile respective nu mai corespund normativelor de adăpostire.
Datele arată că, în cazul unui atac aerian, doar 3,21% din populație ar putea fi adăpostită în structuri special construite, adică 611.922 de persoane, procentul urcând la 5,19%, respectiv 989.507 de persoane, dacă se includ și spații alternative precum metroul, pasaje, parcări sau galerii subterane. Se ia în considerare numărul de persoane rezidente, adică 19.053.815.
Din cele 5.072 de adăposturi de protecție civilă, mai mult de jumătate (2.543) nu sunt operaționale, iar 73% (3.711) au fost construite înainte de 1990.
„Instituția de control abilitată pentru verificarea respectării normelor și instrucțiunilor privind adăposturile de protecție civilă din România este Inspectoratul General pentru Situații de Urgență (IGSU). Inspectoratul este abilitat să verifice atât fondul de adăpostire existent, cât și adăposturile care se construiesc, în baza avizelor aprobate și a autorizațiilor de construcție emise.
Potrivit raportului de audit, reprezentanții ISU au remarcat, cu prilejul controalelor desfășurate, că aplicarea amenzilor pentru deficiențele constatate nu constituie un instrument coercitiv destul de puternic pentru ca dezvoltatorii imobiliari care au în sarcină construcția de noi adăposturi să respecte în totalitate legislația și să solicite la recepția finală a lucrării și autorizarea pentru construcția adăpostului de protecție civilă, așa cum a fost prevăzut în documentația tehnică și în avizul acordat inițial”, mai transmite instituția.
