Centrul European pentru Libertatea Presei și a Mass-Mediei (European Centre for Press and Media Freedom – ECPMF) este o organizație non-profit fondată în 2015 la Leipzig, Germania. Acesta își desfășoară activitatea pe baza Cartei Europene a Libertății Presei și a Cartei Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene, pentru a promova, proteja și apăra libertatea presei.
„Proiectul Mapping Media Freedom (MapMF) a înregistrat o serie de fenomene legate de dezinformare care reprezintă o amenințare la adresa libertății presei în Europa”, spune Cara Räker.
Anul trecut, potrivit MapMF, au fost înregistrate 1.548 de încălcări ale libertății presei (alerte), afectând 2.567 de persoane sau entități din domeniul media, localizate în 35 de țări. Cele mai frecvente tipuri de încălcări au fost: obstrucționarea activității jurnalistice, intimidarea și amenințarea jurnaliștilor, toate acestea fiind urmate de discreditare, hărțuire, insulte și bullying.
Una dintre cele mai frecvente metode este spoofingul – uzurparea identității jurnalistului sau instituției media. Doar în 2024 au fost documentate 37 de cazuri, iar în prima jumătate a lui 2025 deja alte șase. Sunt implicate materiale foto, audio sau video modificate, adesea generate cu ajutorul inteligenței artificiale. „Exemplele includ folosirea identității unor jurnaliști pentru promovarea de reclame frauduloase sau copierea prezenței online a unor publicații pentru a răspândi știri false”, explică Räker.
O altă amenințare majoră este cybersquatting-ul, precum campania Doppelgänger, atribuită Rusiei. Prin înregistrarea frauduloasă a unor domenii care imită publicații reale, campania a vizat presa din Germania, Franța, Italia, Polonia, Estonia și Ucraina, în efortul de a manipula opinia publică europeană. Și în România au fost identificate astfel de cazuri, care au imitat domeniile unor publicații celebre.
Războiul din Ucraina a amplificat vizibil campaniile de dezinformare, în special din partea Rusiei. Campania Doppelgänger e doar un exemplu.
„Așa cum am menționat, dezinformarea rusească – exemplificată prin campania Doppelgänger – s-a intensificat odată cu invazia pe scară largă a Ucrainei și a vizat numeroase redacții europene. Exemple: Două videoclipuri false ale France 24 au fost distribuite pe rețelele rusești, inclusiv Telegram: unul despre o presupusă poluare a apei în Paris, altul despre atentate teroriste. Organizația Reporters Without Borders (RSF) a descoperit un video fals etichetat ca provenind de la BBC, cu acuzații că RSF ar fi realizat un studiu despre convingerile naziste ale unor membri ai armatei ucrainene. Acest video a fost preluat de autoritățile ruse, inclusiv de purtătoarea de cuvânt Maria Zakharova. Aceste exemple pot indica o tendință mai amplă de folosire a dezinformării ca armă de război în Europa, cu presa și jurnaliștii ca ținte directe”, arată specialista.
Dar dezinformarea nu vine doar dinspre actori externi. „MapMF a documentat mai multe cazuri în care politicienii au folosit conținut manipulat pentru a discredita jurnalismul critic. Exemple: Un video manipulat despre jurnalistul sârb Dinko Gruhonjić a fost folosit în dezbateri publice, ducând la amenințări cu moartea. În Polonia, un reportaj ecologic realizat de jurnalista Maria Stepan a fost scos din context și folosit într-un video anti-guvernamental prezentat de partidul de opoziție PiS. În Spania, europarlamentarul Alvise Pérez a publicat capturi de ecran falsificate, acuzând jurnalistul Raúl Solís de avansuri sexuale față de un minor – postările au fost șterse, dar au declanșat o campanie de denigrare homofobă”, a exemplificat ea.
În acest context, Cara Räker subliniază că media tradițională trebuie să vorbească deschis despre aceste atacuri: „Din perspectiva unei organizații de monitorizare, este important ca instituțiile media tradiționale să ia atitudine și să relateze despre aceste fenomene. Observăm o tendință de a subraporta atacurile – poate pentru a nu le acorda mai multă vizibilitate sau pentru a nu expune vulnerabilități. Totuși, expunerea acestor practici – spoofing, campanii de dezinformare, cybersquatting – poate crește gradul de conștientizare publică și politică”, a mai precizat Räker.
