Cine e Călin Georgescu? „Român ca tine”, ne răspunde.
Surpriza alegerilor prezidențiale, victoria lui Călin Georgescu are elemente comune cu cea a partidului AUR în 2020. Și atunci, la fel ca și acum, nu foarte mulți au înțeles ascensiunea discursului extremist. Și nici dimensiunea lui. De altfel, numele său a fost asociat cu partidul condus de George Simion, în urmă cu 4 ani. Analiza noastră, însă, începe acum 24 de ani.
Înainte de toate, pe scurt: Așa cum scria Investigatoria aici, Călin Georgescu s-a născut într-o familie de comuniști bine poziționați, în buricul Bucureștiului, în Cotroceni. Tatăl lui, Scarlat Georgescu, a fost autorul unui manual de cadastru funciar pentru liceele agricole, folosit pe scară largă în perioada comunistă, iar mama lui, Aneta, a fost secretară a Ministrului Agriculturii în anii 60.
Anii ‘90
Înainte de Revoluție, Călin Georgescu era inginer de Îmbunătățiri Funciare, iar la începutul anilor ‘90 a intrat în politică, „mentorat”, așa cum spune, de Mircea Malița, fost adjunct în Ministerul de Externe și ambasador în Elveția și Statele Unite în timpul regimului comunist.
Membru în partidul Mișcarea Ecologistă, în 1992 a fost numit consilier al ministrului Mediului Marcian Bleahu, în cabinetul lui Theodor Stolojan, urmând să ocupe funcția de secretar general, în perioada 1997-1998, în același minister.
Interesant este modul prin care Georgescu a obținut atunci funcția. Jurnaliștii de la România Liberă scriau, la acea vreme, că rezultatele concursului de ocupare a funcției a fost, pur și simplu, fraudat.
Iată ce scria Ziarul România Liberă, în ’98[1]:
„În urma evaluării rezultatelor concursului, situația a fost următoarea: Băluță Aurelian Virgil a obținut 7,24 la scris și 8,25 la oral (media generală – 7,74). Georgescu Călina fost notat cu 7,00 la scris, 7,25 la oral (media generală – 7,12). După toate calculele aritmetice „reușit” trebuia să fie Băluță Aurelian Virgil. Dar instrucțiunile de la PD (Partidul Democrat n.r.) erau să fie instalat în funcție Georgescu Călin, așa că ministrul Ioan Oltean a găsit soluția. Când și-a dat seama că subordonații săi, care făcuseră parte din comisie, nu au fost prea docili să acorde note mai mari (fie și nemeritate) preferatului său, a găsit rapid colacul de salvare. Ce credeți că i-a trecut prin cap domnului ministru? Ca să mărească media lui Georgescu Călin s-a încropit ulterior o anexă cu rubrici inventate, fără știrea membrilor comisiei. Așadar, alte elemente de apreciere au adus la notele lui Georgescu Călin „un mic adaos comercial” de 9,66, în final, după adunări, înmulțiri și împărțiri, Călin Georgescu a ajuns câștigător. Ioan Oltean, ministrul MAPPM (Ministerul Mediului n.r.), cu portofoliu de la PD, a răsuflat ușurat, fără să-și imagineze că, mai devreme sau mai târziu, adevărul va ieși la suprafață.”
Paranteză: Ce este PD? Ramura reformistă, condusă de Petre Roman, desprinsă din Frontul Salvării Naționale.
După articolul acesta, aceeași publicație relata: „În urma dezvăluirilor de presă, secretarul general alias Călin Georgescu a părăsit Ministerul Mediului, întorcându-se la Centrul Național de Dezvoltare Durabilă”, instituție susținută financiar de Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare.
Anii 2000
Începutul anilor 2000 îl găsește pe Georgescu tot la Centrul Național de Dezvoltare Durabilă, alături tot de Mircea Malița.
În 2003 are loc lansarea Societății Române pentru Democrație (SRD) sub conducerea lui Petre Roman, pe atunci senator PD, unde presa vremii scria că Georgescu era un element cheie[2].
Potrivit declarațiilor lui Roman de la acea vreme, grupul de inițiativă își propunea să contribuie la „rezolvarea problemelor fundamentale cu care se confruntă societatea românească și anume neîncrederea în politicieni”. Senatorul spunea că Societatea Română pentru Democrație nu este un partid politic, una din dovezile în acest sens fiind și faptul că la această mișcare au aderat membri ai Confederației Sindicatelor Democratice din România, inclusiv președintele acesteia, Iacob Baciu.[3]
Obiectivele erau, așa cum adăuga Roman: contactul nemijlocit cu cetățenii, realizarea de studii și dezbateri care să genereze formularea de politici guvernamentale în diverse domenii și identificarea mijloacelor de reducere a corupției. Presa vremii scria că grupul doar urmează modelul unor mișcări similare puse în scenă de Emil Constantinescu cu Acțiunea Populară, Cozmin Gușă cu Inițiativa 2003 și a lui Bogdan Pițigoi cu Mișcarea Populară[4].
De asemenea, se mai menționa că, în toată această acțiune, Călin Georgescu este un personaj-cheie cu relații atât la Palatul Cotroceni, cât și la Palatul Victoria.
Despre Călin Georgescu se spunea, încă de atunci, că este un personaj influent, cu relații atât la Palatul Cotroceni, cât și la Palatul Victoria, fiind omul care conduce, de fapt, Centrul Național pentru Dezvoltare Durabilă, în timp ce prezența lui Mircea Malița era mai mult de fațadă.
Presa mai scria atunci că intrarea lui Călin Georgescu în sfera celor de la Cotroceni a fost realizată de Sergiu Celac (traducătorul lui Nicolae Ceaușescu și fost ministru de externe român pentru 6 luni – 28 decembrie 1989 -28 iunie 1990) și consilierul prezidențial Gheorghe Zaman; folosindu-se, totodată, și de relația bună cu Petre Roman. La Guvern, Călin Georgescu avea relații solide, fiind sprijinit, spuneau sursele România Liberă, de Mircea Geoană și Octav Cozmâncă, încă de pe vremea când acesta era ministrul Administrației Publice. Despre Călin Georgescu, se mai spunea că el este omul care va sprijini financiar fundația lui Petre Roman[5].
Clubul de la Roma
Este un Think Tank geopolitic, fondat în România de către Mircea Maliţa la începutul anilor ’90, format din cei mai puternici oameni din România postdecembristă, printre care Mugur Isărescu, guvernatorul BNR, și Emil Constantinescu.
„Domnul Călin Georgescu a fost secretarul general al Clubului de la Roma din România în perioada 2009-2013, la propunerea academicianului Mircea Maliţa, care era preşedintele şi ulterior preşedintele onorific al Clubului din România. După Mircea Maliţa, guvernatorul Mugur Isărescu era preşedintele executiv al Clubului, deci avea discuţii tehnice cu secretarul general. Banca Naţională asigura suportul logistic pentru Clubul de la Roma şi organiza întâlnirile anuale ale Clubului. Domnul Călin Georgescu nu a avut proiecte personale cu Banca Naţională”, a declarat pentru ZF Dan Suciu, directorul de comunicare al BNR.
În 2013, Georgescu a fost înlăturat sau, așa cum spune el, și-a dat demisia din cauza „escrocheriei mondiale numită schimbările climatice”.
În urmă cu doar doi ani, în 2011, numele său era vehiculat pentru funcția de premier, ca independent, în locul lui Emil Boc.
În 2015, în urma demisiei lui Victor Ponta din fruntea Guvernului, la B1 TV, Dan Puric îl propunea pe Călin Georgescu prim-ministru. „Eu l-am propus pe Călin Georgescu. A fost în structurile ONU 17 ani. E singurul om care are o strategie de dezvoltare. E primul care a tras alarma ca spre 2020 se va trece la criza de hrană și apă, a subliniat fondul de aur al țării. E un spirit cinstit, incoruptibil care nu are niciun lucru de corupție pe CV. Pe Călin Georgescu l-am propus ca prim-ministru”, l-a descris Puric pe Georgescu, în cadrul emisiunii „Ultimul Cuvant”, moderata de Cătălin Striblea și difuzată de B1 TV.
Important. În 2014, numele lui Dan Puric se regăsea pe o listă cu persoane pe care ideologul Rus Alexandr Dughin le avea în vedere pentru crearea unui cerc de influență pro-rus în România.
În 2016, Călin Georgescu era prezentat drept „eternul candidat la funcția de premier susținut doar de câțiva ruși și de Dan Puric” și, în acel an, a fost propus ca premier de către Federația “Societatea Civilă Românească”, o organizație care a felicitat Rusia pentru anexarea Crimeei. De altfel, împreună cu actorul Dan Puric, a lansat manifestul mişcării „Motivaţia: România”, mişcare naţionalist-ortodoxă.
„Noi, Federația Societatea Civilă Românească, constituită din 12 entități juridice reprezentative la nivel național care au încheiat mai multe parteneriate și protocoale de colaborare cu ONG-uri din educație, sănătate, cultură, energie, diplomație și din mediul de afaceri, reprezentând interesele a peste 3 milioane de cetățeni profund nemulțumiți de felul în care arată astăzi țara, facem apel către clasa politică să ia în considerare propunerea societății civile pentru funcția de Prim-ministru al României, în persoana domnului Călin Georgescu. (…) Răspunsul domniei sale a fost ferm: „Sunt gata să fac acest lucru, știu ce este de făcut, am cu ce și am cu cine. Mă ofer să îndrum și să călăuzesc poporul român către libertate. Folosiți-mă!” ”, se arăta într-un comunicat al Federației Societatea Civilă Românească. Nu era clar care erau acele 12 entități.
Georgescu și AUR
În 2020, în timpul pandemiei de coronavirus și pe măsură ce partidul de extremă dreapta condus de George Simion creștea în popularitate, Călin Georgescu reprezenta propunerea AUR pentru funcția de premier. În 2021, în emisiunea D1TV, Georgescu spunea că nu e membru AUR.
De menționat este că susținea și atunci programul, „Apă, hrană, energie”.
Între timp, partidul s-a deplasat de Georgescu din cauza / datorită declarațiilor sale despre Corneliu Zelea Codreanu. În 2022, el spunea despre afirmațiile sale referitoare la Zelea Codreanu și Antonescu:
„Ceea ce am spus, nu mă dezic. Ce pot să spun e că niciuna din afirmațiile mele nu poate fi interpretată într-o cheie a negaționismului sau antisemitismului. Exclud orice formă de interpretare în acest sens. E o chestiune istorică ce nu poate fi comentată. Aceste etichete atribuite mie în ultima perioada nu le primesc, nu le accept și în niciun caz nu îmi aparțin. Știu exact cine sunt și nu există nicio formă de compromis în acest sens. Am văzut și eu discuțiile: vreau să precizez că nimeni nu poate avea discuții științifice în afară experților în istorie. Cu certitudine că nu așteaptă poporul român prudență politică ci așteaptă adevărul”.
Călin Georgescu a intrat în turul doi al alegerilor prezidențiale. Rămâne de văzut ce alte răspunsuri există la întrebarea inițială.
- România Liberă, februarie 1998 (nr. 2386-2397)1998-02-06 / nr. 2390
- România Liberă, octombrie 2003 (nr. 4116-4128)2003-10-01 / nr. 4116
- Cuvântul Libertății, septembrie 2003 (Anul 15, nr. 4214-4239)2003-09-23 / nr. 4233
- Cotidianul, septembrie 2003 (Anul 13, nr. 203-228)2003-09-23 / nr. 222
- România Liberă, septembrie 2003 (nr. 4090-4102)2003-09-01 / nr. 4090
