„Admite excepţia necompetenţei generale a instanţelor judecătoreşti, invocată din oficiu. Respinge contestaţia în anulare formulată de contestatorul Simion George Nicolae împotriva Hotărârii nr. 32 din data de 06 decembrie 2024 pronunţate de Curtea Constituţională, privind anularea procesului electoral cu privire la alegerea Preşedintelui României din anul 2024, ca inadmisibilă. Definitivă. Pronunţată astăzi, 11 decembrie 2024, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor de către grefa instanţei”, a transmis ICCJ.
Reacția AUR
Decizia ÎCCJ este „o nouă pată adusă democrației, menită să reducă și mai mult încrederea românilor în independența justiției”, a reacționat AUR. „Magistrații au avut ocazia astăzi să redea speranța românilor în procesul electoral, în alegeri libere și în democrație. Din păcate, sistemul judiciar este mult prea politizat. Înalta Curte de Casație și Justiție a refuzat astăzi să se declare competentă, dar noi am reușit să fixăm un principiu pentru istorie: statul de drept nu se consolidează, ci se năruie, dacă instituțiile care ar trebui să îl apere îl torpilează. Mai ales atunci când torpilele sunt „notele informative” date de serviciile secrete”.
De ce a contestat AUR decizia CCR
În sesizarea depusă la ÎCCJ, Simion a arătat că decizia luată de judecătorii CCR în data de 6 decembrie reprezintă un precedent periculos, întrucât încalcă articolul 2 din Constituție, care prevede că „suveranitatea națională aparține poporului român și se exercită prin reprezentanții săi aleși”.
Partidul spune că aceiași judecătorii CCR au decis, pe data de 2 decembrie, validarea primului tur al alegerilor prezidențiale.
„Decizia CCR a anulat în totalitate procesul electoral. Nu doar turul I de scrutin a fost anulat, ci întregul proces electoral. Trebuie acum ca totul să fie luat de la capăt – minus, foarte probabil, candidații care vor fi invalidați pe parcurs pe motiv de note informative de la serviciile secrete. Se observă din motivarea deciziei CCR de vineri că singurele „probe” pe care s-a bazat decizia de anulare a întregului proces electoral sunt notele informative de la SRI, SIE și Ministerul de Interne, așa-zis desecretizate de CSAT. Nu există niciun motiv în acest moment, rațional sau emoțional, să credem că acest precedent nu va fi devenit un tipar de acțiune statală în viitoarele alegeri. (…) A veghea asupra procesului electoral nu înseamnă a-l anula, ci a nu permite ca evenimente sau fapte administrative ori electorale să îl împiedice sau să îl deturneze de la parcursul normal. Această atribuție de a veghea se exercită în timpul, iar nu după alegeri”, explica Simion în contestație.
 a respins miercuri contestaţia depusă de George Simion, liderul AUR, împotriva deciziei Curţii Constituţionale de anulare a întregului proces electoral al alegerilor prezidenţiale. Decizia este definitivă. Potrivit partidului, decizia ÎCCJ este „o nouă pată adusă democrației, menită să reducă și mai mult încrederea românilor în independența justiției”.){kind=link}