Aleksandr Lukașenko este președintele Belarusului încă din 1994, preluând funcția la doi ani după destrămarea Uniunii Sovietice.
Politicienii europeni au declarat că votul nu a fost nici liber, nici corect, întrucât presa independentă este interzisă în fosta republică sovietică, iar toți liderii opoziției au fost fie încarcerați, fie forțați să fugă în străinătate. „Poporul din Belarus nu a avut de ales. Este o zi amară pentru toți cei care tânjesc după libertate și democrație”, a scris, pe platforma X, ministrul de Externe al Germaniei, Annalena Baerbock.
Oficialii electorali au raportat o prezență la vot de 85,7% în cadrul alegerilor, în care 6,9 milioane de persoane au fost eligibile să voteze.
Întrebat despre încarcerarea oponenților săi, Lukașenko a declarat duminică, în cadrul unei conferințe de presă, că aceștia și-au ales singuri soarta. „Unii au ales închisoarea, alții au ales ‘exilul’, cum spuneți voi. Nu am alungat pe nimeni din țară”, a declarat el în cadrul unei conferințe de presă care a durat mai mult de patru ore, potrivit Reuters.
Aliat apropiat al președintelui Vladimir Putin, Lukașenko a permis liderului rus să folosească țara sa ca bază pentru trimiterea de trupe în Ucraina în 2022. El a apărat anterior încarcerarea disidenților și a declarat: „Nu-mi pasă deloc de Occident”. Lidera opoziției în exil, Sviatlana Tsikhanouskaya, a declarat pentru Reuters că Lukașenko și-a regizat realegerea ca parte a unui „ritual pentru dictatori”. Duminică au avut loc proteste împotriva sa la Varșovia și în alte orașe din Europa de Est.
Lukașenko a respins criticile și a declarat că nu îi pasă dacă Occidentul recunoaște alegerile.
Uniunea Europeană și Statele Unite au declarat că nu îl recunosc pe Lukașenko ca lider legitim al Belarusului, după ce acesta și-a folosit forțele de securitate pentru a înăbuși protestele de masă în urma alegerilor din 2020. Guvernele occidentale au sprijinit afirmația Svetlanei Țihanovskaia privind faptul că Lukașenko a falsificat numărătoarea voturilor și i-a furat victoria.
Grupul pentru drepturile omului Viasna, interzis ca „organizație extremistă” în Belarus, afirmă că aproximativ 1.250 de prizonieri politici se află încă în închisorile lui Lukașenko, deși liderul belarus a eliberat peste 250 de persoane în ultimul an, invocând motive umanitare.
