Și care probabil ar fi reușit, dacă în această perioadă niște oameni, cu resurse puține, dar cu ochii lipiți de adevăr, n-ar fi scos la lumină faptele. Toate faptele vor fi prezentate pe scurt și clar în cadrul acestui articol. Pentru ca toată lumea să vadă unde sunt dovezile.
Trecutul lui Georgescu
Călin Georgescu nu e un personaj apărut de nicăieri, așa cum mulți spun în aceste zile. Povestea lui începe din anii ’60, când s-a născut într-o familie de comuniști bine poziționați, în buricul Bucureștiului, în Cotroceni.
Tatăl lui, Scarlat Georgescu, a fost autorul unui manual de cadastru funciar pentru liceele agricole, folosit pe scară largă în perioada comunistă, iar mama lui, Aneta, a fost secretară a Ministrului Agriculturii în anii 60.
Au urmat pentru el niște ani de studiu la Institutul Agronomic „Nicolae Bălcescu” din București în 1986, a fost plecat după absolvire în „misiuni” în UK și SUA, după cum el însuși a menționat inițial în CV, după care a finalizat niște cursuri postuniversitare în securitate și apărare la Colegiul Național de Apărare „Carol I”. S-a format în sistem, așa că toată cariera și-a construit-o în sistem.
INVESTIGATORIA a prezentat mai multe interviuri cu foști colegi de facultate ai lui, iar aceștia și-l amintesc foarte clar, căci la vremea aceea, despre studentul Georgescu se spunea invariabil un lucru: că nu e bine să spui lucruri controversate în prezența lui, ca să nu te caute Miliția mai târziu. Toți colegii cu care am discutat, cu o singură excepție, vorbesc despre faptul că ar fi fost racolat în studenție de vechea Securitate.
Interesant este că, deși a avut, după cum singur a menționat în CV-ul depus la ONU, călătorii în afara României înainte de 1989, potrivit Direcției de Pașapoarte a Ministerului de Interne, acesta nu deținea un pașaport cu numele lui în anii de dinainte de Revoluție.
De altfel, securitatea i-a plăcut lui Călin Georgescu. Atât de mult, încât a finalizat și niște cursuri postuniversitare în securitate și apărare la Colegiul Național de Apărare „Carol I”. S-a format în sistem, așa că toată cariera și-a construit-o în sistem.
De altfel, publicația RECORDER arată că, vreme de 20 de ani, acesta a condus ONG-uri axate pe probleme de mediuși de dezvoltare durabilă: Tineretul Ecologist din România (1990-1996) și Centrul Național de Dezvoltare Durabilă (1997-2011). În anii tranziției, aceste organizații s-au hrănit aproape exclusiv din fonduri internaționale: programe PHARE oferite de Uniunea Europeană, finanțări USAID (Agenția pentru Dezvoltare Internațională a SUA) sau sponsorizări din partea unor guverne occidentale. În plus, primul ONG al lui Călin Georgescu a avut și parteneriate cu Fundația Soros.
Pandemia l-a alungat în Austria, după cum chiar Diana Șoșoacă a afirmat în câteva videoclipuri postat pe contul ei de Tik-Tok. Aceasta susținea că Georgescu a fost atât de speriat de măsurile care s-au luat în pandemie pentru protejarea populației, încât a decis să fugă din România.
Nu sunt dovezi legate de faptul că în Austria s-ar fi ocupat cu ceva care să-i aducă banii necesari unei vieți decente. Cu toate acestea, la întoarcerea în România, și-a cumpărat o vilă la Mogoșoaia, pe care a plătit 560.000 de euro. Achiziția s-a facut înainte de turul întâi al prezidențialelor, în octombrie 2024.
Campania de ZERO LEI
În luna februarie, magnatul Ioan Niculae, fost ofițer al Securității comuniste, a susținut public că va face plângere împotriva omului de afaceri Ionel Rusen, care ar fi strâns bani pentru campania lui Călin Georgescu. În plus, consultantul financiar Francisc Ștefan Anton Dokonal a declarat pentru G4Media că a dat o parte din banii de la Niculae către Ionel Rusen, un om de afaceri din Constanța, susținător al lui Călin Georgescu. „Partea” la care se referea era de 144.000 de euro. După o întâlnire la Viena, Georgescu i-ar fi zis lui Dokonal că vrea să candideze la președinția României și că are nevoie de o finanțare de 50 de milioane de euro.
Bogdan Peșchir, cunoscut pe Tik Tok ca BogPR, ar fi donat campaniei lui Georgescu peste un milion de euro. Numele acestui Peșchir apare în primele documente publice ale autorităților române, după anularea alegerilor, iar donația e confirmată public chiar de serviciile de informații.
ANAF a făcut o analiză a situației financiare a lui Călin Georgescu, analiză care a ajuns pe masa procurorilor la începutul lunii februarie, potrivit ministrului Tanczos Barna.
Gigi Becali este un alt personaj public care susține că i s-au cerut bani pentru Georgescu.
„Îl cheamă Ovidiu Stănică, care mi-a dat un mesaj, și după aia am și vorbit la telefon că domnul Georgescu are nevoie să fie plătită o sumă de 350.000 dolari în America și dacă am posibilitatea, pentru vizita unor persoane din apropierea președintelui Trump. Știu eu am spus da, eu pot să plătesc 5 milioane, nu mai 300 de mii, că am acolo oameni care dau un telefon și au încredere în mine și plătesc, dar treaba e să mă sune domnul Georgescu. Domnul Georgescu nu m-a sunat, ca atare, n-am mai plătit. Am întrebat după aceea prin alte persoane dacă este din echipă, a zis că îl cunoaște, se cunosc, dar nu este din echipa lui acest Ovidiu Stănică”
Jurnalistul de investigații Frank Parlato arată că în spatele campaniei de Zero Lei s-ar afla omul de afaceri austriac, Roland Schatz, un personaj care s-a declarat deschis drept adversar al lui Donald Trump.
Un alt finanțator al campaniei lui Georgescu a fost, fără nicio îndoială, Horațiu Potra. Mercenarul Horațiu Potra, care ucide oameni la comandă în Congo. Banii rezultați din aceste crime au ajuns, în formă brută sau de mașini de lux, la Călin Georgescu, lucru pe care nici măcar Georgescu nu se mai obosește să-l nege.
Din unul dintre dosarele aflate în lucrul Parchetului General s-au scurs niște conversații dintre Georgescu și Potra din care rezultă că Potra i-a oferit lui Georgescu o mașină de lux și că, la intervale regulate, acesta se întâlnea cu oamenii lui Potra pentru a primi sume mari de bani.
În acest moment, Georgescu se află sub control judiciar, având calitatea de inculpat în mai multe dosare, vizând:
- instigare la acțiuni împotriva ordinii constituționale, în formă tentată, prev. de art.47 C.p rap. la art.32 C.p. rap. la art.397 alin.2 C.p.
- comunicarea de informații false, prev. de art.404 C.p.
- fals în declarații în formă continuată, prev. de art.326 alin. 1 C.p. cu aplic. art.35 alin.1 C.p. (privind sursele de finanțare a campaniei electorale și declarațiile de avere)
- inițierea sau constituirea unei organizații cu caracter fascist, rasist ori xenofob, aderarea sau sprijinirea, sub orice formă, a unui astfel de grup, prev. de art. 3 alin.1 din O.U.G. 31/2002
- infracțiuni de genocid contra umanității și de crime de război, precum și fapta de a promova, în public, idei, concepții sau doctrine fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe, prev. de art. 5 din O.U.G. 31/2002
- inițierea sau constituirea unei organizații cu caracter antisemit, aderarea sau sprijinirea, sub orice formă, a unei astfel de organizații, prev. de art. 6 alin.1 din Legea 157/2018”
Cum a obținut două milioane de voturi
- Campania prin biserici și mănăstiri
Călin Georgescu și-a dedicat ultimii ani efectuării de întâlniri cu tineri și preoți în incintele unor mănăstiri. Tinerii sunt filmați cum iau notițe, în timp ce Georgescu ține discursuri despre naționalism. Mănăstirile Vlădiceni și Oașa sunt numai câteva dintre punctele de referință ale campaniei electorale făcute în biserici, cu sprijinul preoților, de acest personaj politic. De altfel, există chiar interviuri realizate în Mănăstirea Vlădiceni în urmă cu două luni, în compania preotului Calistrat Chifan, cunoscut deja publicului pentru multe dintre declarațiile lui controversate. Îl vedem pe Georgescu în cămașă albă urcând drumul către intrarea în biserică unde e așteptat de copii în costume populare care cântă. E un delir mistic rar întâlnit, pe care nimeni, însă, nu l-a văzut și monitorizat în tot acest timp.
Preoți din toată țara sunt acuzați că ar fi îndemnat enoriașii ca în ziua votului din noiembrie 2024 să voteze CG 11, adică Călin Georgescu, aflat pe poziția 11 pe buletinul de vot. La voturile venite din sfera bisericii s-au adăugat și voturile direcționate de PSD către un candidat „fără șanse”, ca să-i asigure lui Ciolacu un tur doi mai confortabil, alături de un extremist. Când strategii pesediști au făcut planurile, nu s-a luat în calcul și interferența Rusiei.
2. Rusia
Publicații precum Snoop sau Public Record au arătat felul în care campania lui Georgescu a fost sprijinită, la nivel virtual, de Rusia.
Public Record arată cum zeci de site-uri coordonate din Rusia și canale Telegram au susținut candidatura lui Călin Georgescu la alegerile prezidențiale, fiind privit ca un camdidat ideal al Rusiei, pentru că diseminează mesaje anti-UE. Aceste publicații, consultate de jurnalistul Matei Vrabie, îl descriu pe Georgescu ca fiind un suveranist și, mai nou, condamnă anularea alegerilor.
Operațiunea se numește „Portal Kombat” și a fost identificată la începutul acestui an de o agenție de stat din Franța în cinci state europene. Vorbim despre un model de propagandă foarte sofisticat coordonat din Rusia și aflat în plină desfășurare în 19 state. Telegramul a fost foarte folosit de această rețea, astfel fiind influențați cetățenii din Diaspora.
Potrivit publicației, rețeaua, denumită „Portal Kombat”, preia conținut din media controlată de statul rus, de pe canale pro-ruse de pe Telegram și, rareori, din surse legitime iar apoi publică articole traduse automatizat pentru a influența discursul public.
În acest an, rețeaua s-a extins rapid în 19 țări din UE și în alte regiuni, precum Norvegia, Moldova, Japonia și Republica Centrafricană, după cum a arătat Observatorul European pentru Media Digitală (EDMO).
Pe lângă România, jurnaliștii Public Record au găsit articole despre Călin Georgescu și pe site-urile Pravda din Germania, Franța, Spania,, Cehia, Portugalia, Italia, Bulgaria, Polonia, Republica Moldova, Ungaria, Danemarca, Slovacia și Grecia.
„Printre altele, rețeaua Pravda a publicat în mai multe limbi același articol, în care site-urile arătau că Georgescu urma să interzică tranzitul cerealelor ucrainene și să oprească ajutorul militar către Kiev, încercând să consolideze imaginea sa ca un lider naționalist și antirăzboi.Chiar după decizia Curții Constituționale de anulare a primului tur de alegeri, rețeaua Pravda s-a reactivat pentru a promova mesajul lui Georgescu în care spune că în România s-a produs o lovitură de stat. ” – arată jurnaliștii.
Conform Whois toate site-urile Pravda ce propagă mesajele lui Georgescu au fost înregistrate de o persoană fizică cu număr de telefon din Rusia (+7.4955801111).
Însă, același număr este asociat cu Reg.ru, o companie registratoare cu sediul în Moscova și care se descrie pe Linkedin ca fiind cea mai mare firmă acreditată din Rusia.
Același număr de telefon a fost raportat pentru scam-uri, este conectat de site-uri porno și înșelăciuni cu criptomonede.
Jurnaliștii scriu despre rețeaua Telegram și despre canalele care îi descriu pe Georgescu ca un lider victimă al unui sistem corupt și ca un simbol al suveranității naționale și se referă la anularea alegerilor de către CCR ca la „un act barbar”.
Canalul „Насправдi” care are 42 de mii de urmăritori. Acolo sunt amplificate mesajele despre Călin Georgescu și este promovată din nou ideea că anularea rezultatelor primului tur al alegerilor prezidențiale reprezintă o „lovitură de stat” orchestrată de elitele corupte, temătoare să-și piardă privilegiile.
Mai mult, alte informații venite din presa de peste ocean vorbesc despre Osavul, un instrument de detectare a amenințărilor informaționale bazat pe inteligență artificială, pentru a analiza campania online a lui Georgescu, care a identificat că peste 85% din conținutul campaniei online al lui Georgescu provine din profiluri false, roboți și videoclipuri generate de inteligență artificială – manipulând algoritmi de social media pentru a amplifica narațiunile pro-Georgescu.
Între 2022 și 2023, a apărut o rețea de 20.321 de conturi false pentru a se angaja în discursuri online în favoarea lui Georgescu. Aceste conturi au inundat platformele de socializare cu peste 2,1 milioane de comentarii pro-Georgescu începând cu 23 noiembrie 2024, cu doar o zi înainte de primul tur de scrutin. Operațiunile rețelei au fost urmărite până la domeniile de e-mail rusești precum rambler.ru, iar șabloanele de denumire pentru profiluri false au urmat o structură uniformă, cum ar fi „ushakov”. sau „aleksandrov”. cu secvenţe alfanumerice aleatoare.„
Și publicația Intelligence Online face o astfel de analiză a situației și arată cum România a devenit un teren de testare în Europa pentru manipularea informațiilor rusești. Printr-o rețea de operatori români susținuți de Rusia, Kremlinul este acum în spatele unui demers complex prin care dorește să-și impună candidatul preferat în țara noastră.
Analiza este realizată în colaborare cu publicația Snoop și arată acum amploarea rețelei pro-ruse care gravitează în jurul agenției de marketing legate de Rusia AdNow, care joacă un rol cheie în campania prezidențialelor din România. Este vorba despre aceeași agenție care și-a făcut un nume din a conduce campaniile anterioare de dezinformare în Europa.
Nu e primul demers de acest fel al agenției AdNow. Franța a fost anterior ținta uneia dintre eforturile de dezinformare ale agenției. Pe 24 mai 2021, când Franța se confrunta cu epidemia de COVID-19, bloggerul francez de știință Léo Grasset, care conduce popularul canal științific Dirty Biology, a dezvăluit public că a fost abordat de o companie de marketing digital numită Fazze. Firma care se presupune că avea sediul pe strada Percy 5 din Londra a vrut să-l plătească pe Grasset pentru a difuza informații care denigrează vaccinul Pfizer.
3. Legionarii
În anul 2023 Parchetul de pe lângă Judecătoria Craiova avea în lucru un dosar cu legionari. Legionarii lui Georgescu, organizați la nivel național exact pe structura unor formațiuni politice.Abia pe 25 februarie 2025 Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a preluat acest dosar și l-a așezat lângă imaginea candidatului extremist la prezidențiale, Călin Georgescu.
Timp de doi ani, cazul unor persoane care propuneau ”organizarea unor grupuri de 10-20 oameni (gărzi patriotice) care, la un moment dat să ocupe instituțiile statului” a stat prin sertarele parchetului craiovean, fără ca cineva să considere că poate nu e chiar bine că niște oameni cu evidente probleme de discernământ se organizau în ”gărzi” să destructureze statul român. Și nici că oamenii ăștia aveau discuții directe cu un anume Călin Georgescu, care își făcea, la vremea aia, în 2023, campanie prin biserici și mănăstiri.
Dosarul preluat de la Craiova de către Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție e tulburător. În el s-a lucrat tot de anul acesta, din februarie, deși datele erau cunoscute de procurori cu doi ani mai devreme. În prim plan îl avem pe Marian Motocu, un personaj destul de ”celebru” pe rețelele de socializare, pentru că, de mai mulți ani vorbește deschis și public despre credințele lui într-o politică a asasinatului și într-o cultură a antisemitismului.
Acasă la acesta, anchetatorii au găsit agende și device-uri electronice în care s-au găsit date ce indicat apartenența lui Motocu la o veritabilă organizație cu caracter legionar, cu ramificații la nivel național. Potrivit dosarului consultat de noi, rezultă că din videoclipurile găsite la percheziție existau afirmații legate de necesitatea desființării partidelor politice, confiscarea averilor politicienilor și judecătorilor, după uciderea prealabilă a acestora.
Din telefonul lui Motocu au fost astfel extrase fișiere cu conversații pe care acesta le-ar fi avut în mod direct cu Călin Georgescu. Într-una dintre convorbiri, Motocu îi spune lui Georgescu că s-a întâlnit la Craiova cu unul dintre oamenii lui, mai exact George Mocanu. Mocanu este, potrivit dosarului, parlamentar din Republica Moldova. Între Motocu și Călin Georgescu s-au transmis nu mai puțin de 150 de mesaje telefonice.
Împreună cu mercenarii Potra și Sechila, Georgescu este acuzat că a pus la cale violențe și chiar acțiuni care să perturbe ordinea constituțională. Întâlnirile secrete dintre aceștia sunt filmate și demonstrate public, astfel încât lucrurile sunt destul de clare în privința asta.
Procurorii vorbesc despre o relație strânsă între Georgescu și Potra, care s-ar fi întâlnit în mod repetat pentru a pune la cale acțiuni contra statului român, luând în acest sens „decizii strategice, planificate minuțios”.
Ca exemplu, pe 7 decembrie, Călin Georgescu l-ar fi sunat pe liderul organizației neo-legionare Frăția Ortodoxă, Dan Grăjdeanu, spubându-i acestuia din urmă că va primi un semn clar în zilele care aveau să urmeze, încheind discuția cu faimoasa sintagmă legionară „viața sau țara”.
Tot în decembrie, cu două zile înainte de anularea alegerilor, Georgescu l-ar fi contactat pe Sechila și i-ar fi transmis că există un plan despre care îi va discuta la întâlnire, punctând că planul „îi va prinde ca într-o menghină pe cei care agresează familia”.
În tot acest timp, apropiați ai lui Potra încercau să creeze aparența pe rețelele de socializare că autoritățile române s-ar pregăti să genereze violențe la proteste pentru „decredibilizarea instituțiilor statului român și crearea unui sentiment de teamă în rândul populației”.
Haosul la care se refereau Călin Georgescu și „frații lui mercenari” urma să fie pus în fapt de câteva zeci de persoane din anturajul lui Horațiu Potra. Recent, la finalul lunii februarie, procurorii au și găsit sub podeaua din casa lui Potra un veritabil arsenal de arme și muniție, precum și sume uriașe de bani și valori. Amintim că a fost vorba de 10 grenade defensive militare, 19 grenade offensive militare, un lansator de grenadă, 15 pistoale, 6 pistoale mitralieră, o pușcă mitralieră, sute de cartușe, 4 bucăți de materiale explozive, dar și aproximativ 3,5 milioane de dolari și 27 de kilograme de aur.
La momentul perchezițiilor, Horațiu Potra nu se afla în România, ci era în Dubai împreună cu fiul său. Dar de acolo, din Dubai, a intrat în direct la emisiunea consilierei de imagine a lui Georgescu, Anca Alexandrescu, în care a spus niște chestiuni de-a dreptul șocante. Practic, acesta a admis că, de dragul lui Georgescu, a negociat cu un puternic om de afaceri influența asupra minelor de aur ale României, în cazul în care acesta ar fi finanțat campania lui Georgescu și Georgescu ar fi câștigat.
Procurorii arată că, într-un mesaj text trimis în aprilie 2022 către Frank Timiş, Horaţiu Potra a făcut următoarea solicitare:
„Să trăiţi, Domnul Frank. Sper că sunteţi bine sănătos. M-a contactat d-ul Călin Georgescu, acesta a fost în clubul de la Roma cu Isărescu şi a fost director pe mediu la ONU. Vrea să candideze la preşedenţia României în 2024 şi caută sponsori să-l ajute. A spus că, dacă câştigă, vrea să redeschidă toate minele din Ro (n.red. – România) şi în special cele de Aur (n.red. – printre zonele miniere cu aur se numără şi Roşia Montană). Zice că are deja sprijinul la Americanii care i-au făcut campanie la Trump şi de la cei care au negociat ieşirea UK din EU. Mi-a spus dacă pot vb cu dumneavoastră de un sprijin.
Când mi-a spus că pentru campanie are nevoie de 20-35 milioane, mi-am permis să-i spun că Domnul Frank are «Elefanţi minieri în Africa», nu prea vrea să se mai implice în Ro (n.red. – România). Asta spuneaţi dumneavoastră cândva raportat la minele din Africa (Elefanţi), faţă de minele din Ro. Cred că m-a contactat pentru că un fost coleg de Legiune, care ştie că lucrez pt Dvs, îi este apropiat, a avut grijă de copiii lui. D-ul Georgescu a spus că poate negocia orice cu dvs, pentru că doar cu astfel de oameni ca dumneavoastră poate readuce economia României la suprafaţă. Oameni harnici, deştepţi, credincioşi, patrioţi, nu slugi globaliste. Respect, Horea”.
Ce reiese din acest mesaj? Nu doar că exista o relație strânsă între Potra și Georgescu și între Potra și Timiș. Ci și faptul că această candidatură a lui Georgescu era, pentru actorii implicați, o veritabilă afacere pe resursele României. Negociate ca la piață, prin mesaje scrise.
Foarte interesantă e și susținerea financiară de care Georgescu a beneficiat din partea mercenarului Potra. Practic, Călin Georgescu a utilizat, cu titlu gratuit, o limuzina Mercedes GLE Coupe, închiriată începând cu luna iunie 2024 și, cel mai probabil, până în ianuarie 2025, prin intermediul unei societății deținută de un apropiat al lui Potra.
Plata chiriei lunare, de aproximativ 16.900 RON, a fost efectuata de Potra în numerar, iar conversatiile din aplicațiile de mesagerie demonstrează caracterul sistematic al acestui aranjament pe întreaga perioadă a campaniei electorale, precum și în perioada de dinainte de campanie.
În acest moment, în dosarul care vizează situația lui Călin Georgescu, vorbim despre 18 inculpaţi arestaţi preventiv sau la domiciliu. Numele lor sunt: Vasile Leonard Dragoman, Hauptman Manfred Ioan, Bogdan Florin Lascu, Traian Lechinţan, Ioan Lup, Dionisie Moldovan, Ovidiu Claudiu Mureşan, Dan Cristian Panţa, Daniel Szanto, Constantin Timofti, Claudiu Marian Lăpădatu, Marius Samuel Apahidean, Matei Dărăbanţ, Iulian Aniţei și Mihail Alex Goloşiu.
Magistraţii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie au decis arestarea în lipsă a lui Horaţiu Potra, a fiului său şi a încă unui bărbat, rudă cu cei doi și, din surse oficiale, s-ar purta acum negocieri pentru aducerea celor trei din Dubai pentru a-și executa pedeapsa.
Solicitarea lui Georgescu către instanță de ridicare a măsurii controlului judiciar, instituite asupra sa, a fost respinsă pe 6 martie.
Astăzi, pe 7 martie 2025, se pregătește să își depună candidatura la prezidențiale.
