Întrebarea centrală adresată de jurnaliștii de la Politico este următoarea: Va urma România trendul global către extremă dreapta?
După retragerea lui Ludovic Orban din cursa pentru Cotroceni, 13 candidaţi se luptă pentru a deveni următorul preşedinte al României. Acum, George Simion, candidatul partidului AUR, aflat în prezent pe locul al doilea în sondaje, este cel care trebuie urmărit înainte de primul tur de duminică. Cine va câștiga va reprezenta România la Bruxelles și în NATO, amintește Politico.
De ce sunt importante alegerile?
În ciuda istoricului plin de scandaluri de corupție, România a fost considerată mult timp un aliat de încredere al NATO în Europa de Est și o țară care, în mare parte, a respectat regulile Uniunii Europene în regiune. Strategia diferențiază țara noastră de altele din regiune, precum Ungaria, Slovacia și Bulgaria, care stârnesc constant temeri legate de respectarea statului de drept și apropierea de Rusia.
Acest lucru s-ar putea schimba acum, comentează publicația internațională.
Simion a promis să adopte o atitudine mai fermă la Bruxelles și să apere interesul național al României, chiar dacă aceasta înseamnă să ignore legislația UE.
Dacă va fi ales, el s-ar alătura unei liste tot mai lungi de lideri de extremă dreapta din blocul comunitar, înclinând şi mai mult balanţa în detrimentul principalelor partide şi al politicilor centriste din cel mai înalt organism decizional al UE.
Liderul AUR a declarat că îi consideră modele pe Donald Trump, Giorgia Meloni, prim-ministrul Italiei, și Jarosław Kaczyński, liderul de extremă dreapta al Poloniei.
În acelaşi timp, relaţiile României cu Ucraina şi Moldova ar putea, de asemenea, să se deterioreze, Simion având în prezent interdicţie de a intra în ambele ţări, mai scrie Politico. Autoritățile ucrainene au spus că i-au interzis intrarea lui Simion pe teritoriul țării din cauza „activităților sale sistematice anti-ucrainene” care contravin intereselor naționale ale Ucrainei și „afectează suveranitatea și integritatea teritorială” a acesteia, conform unui document publicat de Guvernul României la mijlocul lunii noiembrie.
Simion a afirmat că interdicția se datorează activităților sale pro-românești.
Între timp, o creștere a sprijinului pentru partidul său ar consolida și mai mult tendința Europei — și a Occidentului — de a se îndrepta spre dreapta.
O victorie a oricărui alt candidat la președinție ar reprezenta continuitatea politicii externe a țării.
Indiferent dacă Simion ajunge sau nu în turul doi, partidul său, AUR, este pe cale să obțină un rezultat bun la alegerile parlamentare de pe 1 decembrie — ceea ce va face dificilă excluderea acestuia din orice coaliție.
Deși liderul de extremă dreapta și-a semnalat disponibilitatea de a colabora cu alte partide, PSD-ul lui Ciolacu vor avea dificultăți în a intra la guvernare cu un partid pe care l-au etichetat în repetate rânduri ca extremist, fără a-și pierde credibilitatea. (De altfel, PSD și PNL și-au pierdut din credibilitate atunci când au făcut coaliția n.r.)
Cine are șanse să câștige?
Sondajele îl arată pe Ciolacu în frunte, în ciuda ratingurilor sale scăzute de aprobare, conform sondajului POLITICO’s Poll of Polls, cu puțin peste un sfert dintre alegători sprijinindu-l. Simion este pe locul doi, cu 19%, iar Elena Lasconi nu este departe.
Cursa parlamentară reflectă în mare parte aceste dinamici, cu PSD la 30%, AUR la 21%, USR cu 17% și PNL la 14%. Partidul SOS România are în prezent 7%.
Partidele celor doi candidați care vor câștiga duminică vor beneficia probabil de un impuls în sondajele parlamentare.
Totuși, experții avertizează că sondajele din România nu sunt întotdeauna de încredere — ceea ce înseamnă că o răsturnare majoră de situație nu poate fi exclusă.
Primele rezultate preliminare, bazate pe sondajele de la ieșirea de la urne, vor fi anunțate când secțiile de votare din România se vor închide, la ora 21:00.
