Într-o postare publică de miercuri seara, fostul ministru vorbește despre o campanie de dezinformare și afirmă că atacurile la adresa sa ar urmări să distragă atenția de la rezultatele obținute în timpul mandatului.
„Campania de dezinformare derulată în ultimele zile de anumite trusturi media necesită un răspuns simplu, matematic și definitiv”, a transmis Dragoș Pîslaru.
Acesta susține că, în lipsa unor argumente împotriva bilanțului său, s-ar fi recurs la atacuri la persoană. „Când nu poți contesta un rezultat istoric pentru România – atragerea a peste 10 miliarde de euro într-un an de mandat – încerci asasinatul moral, după manualul clasic de kompromat”, a scris fostul ministru.
Unul dintre subiectele controversate vizează costurile de cazare aferente deplasărilor oficiale la Bruxelles. Dragoș Pîslaru afirmă că a solicitat sistarea decontării sumei forfetare pentru cazare după ce a preluat un imobil în Belgia, la data de 6 septembrie.
„Începând cu 6 septembrie, data la care am preluat imobilul din Belgia, am solicitat oficial sistarea decontării legale forfetare de 300 euro/noapte la Bruxelles”, a precizat acesta.
Potrivit calculelor prezentate de fostul ministru, renunțarea la această decontare ar fi generat economii de 11.700 de euro pentru bugetul public, echivalentul a 39 de nopți de cazare.
„Din acel moment, am avut 17 deplasări oficiale ca ministru în capitala europeană, toate cu caracter oficial și în scopul negocierii în beneficiul României”, a mai afirmat Pîslaru.
Acesta insistă că toate cheltuielile deplasărilor oficiale pot fi verificate, susținând că informațiile sunt disponibile publicului. „Toate costurile deplasărilor mele oficiale sunt publicate proactiv pe site-ul MIPE”, a scris fostul ministru, adăugând: „Sunt publice pentru că nu am absolut nimic de ascuns.”
Dragoș Pîslaru a oferit explicații și în legătură cu zborurile care au coincis cu weekendurile, afirmând că și-a achitat personal anumite segmente ale călătoriilor atunci când a rămas la Bruxelles în afara programului oficial.
„Dacă am rămas în Bruxelles peste weekend fără agendă oficială, mi-am achitat zborul de dus sau de întors STRICT din bani personali”, a transmis acesta.
Conform evidențelor ministerului la care face referire în postare, fostul ministru susține că a plătit din propriul buzunar cinci zboruri în 2025 și alte patru în 2026. Acesta a explicat și că a dispus modificarea regulilor privind clasa de călătorie pentru deplasările oficiale, după primele două deplasări din mandat, din 26–30 iunie și 9–11 iulie.
„După primele două deplasări (…), în care am zburat la clasa business din inerția sistemului de dinaintea mea, am dat ordin intern ca toate zborurile oficiale să fie exclusiv la clasa economic”, a afirmat fostul ministru. Potrivit acestuia, măsura a dus la reducerea costului mediu al deplasărilor.
„Astfel, costul mediu al deplasărilor mele a scăzut sub 800 de euro, comparativ cu media de peste 2.500 de euro din trecut”, a susținut Dragoș Pîslaru.
Un alt punct al disputei îl reprezintă cheltuielile de protocol aferente deplasărilor externe. Fostul ministru susține că informațiile apărute în spațiul public nu ar face distincția între estimările bugetare întocmite înaintea deplasărilor și sumele decontate efectiv.
„Jurnalismul plătit din bani publici de la partid confundă intenționat «devizul estimat» (solicitat de direcțiile de externe înaintea plecării) cu «decontul propriu-zis»”, a scris Pîslaru. Acesta afirmă că nu a utilizat alocarea de protocol de 1.000 de euro pentru fiecare deplasare, cu o singură excepție. „Realitatea este că nu am folosit niciodată alocarea legală de protocol de 1.000 euro/deplasare, nici la Luxemburg, nici altundeva”.
Excepția menționată de acesta a fost o cină organizată la nivel de miniștri, pe 25 februarie, în cadrul grupului Prietenilor Coeziunii, la Reprezentanța Permanentă a României.
„Totul a fost decontat de MIPE din bugetul ministrului absolut legal, acoperit de minută și raport de activitate”, a susținut Dragoș Pîslaru.
În apărarea deplasărilor sale frecvente la Bruxelles, fostul ministru invocă negocierile privind Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) și viitorul cadru financiar multianual al Uniunii Europene pentru perioada 2028–2034. Pîslaru afirmă că programarea întâlnirilor vinerea și folosirea timpului disponibil la sfârșitul săptămânii au reprezentat o modalitate de a eficientiza activitatea și de a evita pierderea unor zile de lucru la București.
Acesta a adăugat că a încercat să folosească timpul disponibil pentru a avansa negocierile europene, fără să afecteze programul de lucru din România.
„Știind că vineri, după ora 16:00, sectorul public din România este puțin disponibil, am folosit sfârșitul de săptămână pentru a avansa discuțiile externe, evitând astfel să pierd zile de lucru prețioase din mijlocul săptămânii la București”, a precizat Pîslaru.
Dincolo de controversa privind cheltuielile, Dragoș Pîslaru susține că rezultatele obținute în timpul mandatului său ar trebui să reprezinte principalul criteriu de evaluare a activității sale. Potrivit postării, echipa ministerului ar fi adus efectiv în România peste 10,5 miliarde de euro în puțin peste 12 luni și ar fi depus cereri pentru alte peste 6 miliarde de euro.
„Munca mea și a echipei a adus efectiv în România peste 10,5 miliarde de euro în puțin peste 12 luni, pe lângă depunerea cererilor pentru alte peste 6 miliarde”, a afirmat fostul ministru.
Pîslaru consideră că aceste rezultate sunt umbrite de acuzațiile apărute în spațiul public și susține că miza atacurilor ar fi discreditarea sa.
„Miza reală a acestor atacuri este îngroparea singurului bilanț care contează”, a scris acesta.
Cifrele privind fondurile europene reprezintă bilanțul prezentat de fostul ministru și trebuie analizate în raport cu datele oficiale privind sumele solicitate, aprobate și efectiv încasate.
La finalul postării, fostul ministru anunță că ia în calcul acțiuni în instanță împotriva trusturilor media pe care le acuză de răspândirea unor informații false.
„Acum, nemaifiind în funcție, am timpul necesar să acționez în instanță aceste trusturi media”, scrie el.
Rămâne de văzut dacă acesta va depune o acțiune împotriva Antena 3, postul de televiziune care a diseminat toate aceste informații pe care Pîslaru le cataloghează a fi false și dacă documentele invocate vor clarifica toate aspectele controversate.
