Cătălin Predoiu este comparat cu Florin Iordache și Tudorel Toader. Iar comparația aparține unor magistrați care au remarcat că mandatul ministrului Justiției a fost unul dezastruos, cu efecte toxice greu de remediat. Asociația Forumul Judecătorilor din România și Asociația Inițiativa pentru Justiție susțin că în acest moment este absolut necesară demiterea „imediată” a lui Cătălin Predoiu.
De altfel, magistrații din cadrul celor două asociații spun că există riscul afectării independenței justiției și al blocării accesului României la fondurile europene, dacă Predoiu nu părăsește fotoliul de ministru. Motivele sunt punctuale și au fost expuse astăzi într-un comunicat comun al celor două asociații.
Astfel, se vorbește despre încălcarea flagrantă a mecanismului de cooperare și verificare, prin tergiversarea și blocarea modificărilor legilor justiției.
„Deși actualul Ministru al Justiției este în funcţie de peste un an, „legile justiției” în varianta Iordache-Toader sunt în continuare aplicabile, fără niciun fel de ajustare, în ciuda criticilor în cascadă ale entităților internaționale relevante și ale magistraților români.”, arată magistrații.
Un alt motiv ar fi „discursul inacceptabil al Ministrului Justiției”, care spunea că nu e nicio grabă în sensul reparării legilor și că e încă loc de negociere.
Nu trebuie să ne grăbim. Toată lumea e nerăbdătoare, toți vrem să reparăm aceste legi, dar nu trebuie să ne grăbim. Este și cerința raportului de țară, textual: <<Nu vă grăbiți, discutați cu toată lumea, ajungeți cât se poate la un numitor comun și apoi treceți cu propunerile în Parlament.
Cătălin Predoiu
Un alt motiv pentru solicitarea demiterii ar fi, din perspectiva celor două asociații de magistrați, încălcarea flagrantă a mecanismului de cooperare și de verificare, prin declanșarea, imediat după învestire, a procedurii de numire în funcție a procurorilor de rand înalt și propunerile făcute cu nerespectarea avizelor negative ale CSM-Secția pentru procurori.
În plus, promovarea de către Predoiu în spațiul public a unor noi modificări ale legilor justiției este un alt motiv pentru solicitarea demisiei lui. Magistrații amintesc faptul că în primăvara anului 2020, Ministerul Justiţiei a propus un proiect prin care erau instituite noi filtre pentru anchetarea şi trimiterea în judecată a procurorilor şi judecătorilor, această iniţiativă legislativă consolidând un soi de „impunitate largă” pentru magistraţi. Prin aceste dispoziţii se dorea ca punerea în mişcare a acţiunii penale faţă de un judecător sau procuror să se facă doar cu autorizarea prealabilă a procurorului general al României, iar trimiterea în judecată a judecătorilor şi procurorilor să se încuviinţeze de Secţia pentru judecători sau, după caz, de Secţia pentru procurori a CSM.
Astfel de prevederi nu au fost niciodată solicitate de către magistraţii din România, cu excepția proiectului de candidatură al judecătorului Lia Savonea la Consiliul Superior al Magistraturii.
Ne amintim și faptul că proiectul de desființare a Secției speciale de investigare a infracțiunilor din justiție a fost abandonat de Ministerul Justiției.
În plus, acesta a încercat să promoveze un proiect prin care numirea procurorilor de rang înalt era la mâna factorilor politici, ceea ce contravine mai multor documente și rapoarte europene, dar și însăși independenței justiției.
Un alt motiv important de nemulțumire pentru magistrați este și acela că Predoiu nu a luat măsurile necesare pentru răspândirea virusului SARS-Cov-2 în instituțiile din justiție. N-a existat un proiect de digitalizare, asta în contextul în care zeci de magistrați și grefieri se îmbolnăvesc zilnic la locul de muncă.
„Sediile instanțelor de judecată au devenit focare de răspândire a virusului SARS-CoV-2, existând cazuri numeroase de infectare în instanțele mari din municipiile importante ale țării, fapt care a determinat închiderea temporară a activității și amânarea judecării unor dosare. Ministerul Justiției nu a apreciat urgența și necesitatea digitalizării extinse a instanțelor de judecată, comunicarea actelor de procedură exclusiv pe cale electronică, prin adoptarea cu rapiditate a unui act normativ în vederea stabilirii unor reguli privind judecata prin videoconferință, precum și restrângerea fazei orale în anumite pricini judiciare. Deși Ministrul Justiției a anunțat public la 10 noiembrie 2020 că în instanțe au fost înregistrate 546 de cazuri, dintre care 5 persoane au ajuns la terapie intensivă, iar 3 persoane au decedat, a refuzat să își asume vreo responsabilitate.”, susțin cele două asociații de magistrați.
La toate aceste motive se mai adaugă și dezinformarea publică privind îmbolnăvirea deținuților în perioada pandemiei, lipsa unor demersuri pentru adoptarea unor modificări ale Codului de procedură penală, politica dezastruoasă de resurse umane și folosirea Ministerului Justiției în campania electorală.
