Statul român este capturat de persoane care au ajuns în funcții-cheie cu lucrări de diplomă copiate. Nu nicio exagerare la mijloc, faptele au fost demonstrate, de-a lungul timpului, de jurnalista Emilia Șercan, care și-a făcut un obiectiv din deconspirarea acestei adevărate caste a plagiatorilor.
Marea problemă, însă, nu e aceea că plagiatorii care ocupă funcții de mare impact public n-ar fi descoperiți de jurnaliști, ci aceea că sesizările făcute la Consiliul Naţional de Atestare a Titlurilor, Diplomelor și Certificatelor Universitare se soluționează foarte greu, pentru că apar tot felul de blocaje care întârzie termenele de rezolvare a spețelor.
Și, deși legea arată că termenul de emitere a unei decizii de către CNATDCU este de 45 de zile, mai multe personalități publice, cu funcții importante în statul român, au ani de zile de când nu primesc nicio decizie cu privire la retragerea sau menținerea titlurilor academice obținute prin furt intelectual.
Jurnalista Emilia Șercan publică o listă a celor care au sesizări făcute de ani buni și încă își păstrează titlurile și funcțiile obținute pe baza unor lucrări asupra cărora există semnificative suspiciuni de furt intelectual. Printre ei se numără primarul Robert Negoiță, cu sesizare făcută din iunie 2016, europarlamentarul Mihai Tudose cu sesizare din iulie 2017, judecătorul George Dorel Matei cu sesizare din septembrie 2017, judecătorul Lucian Netejoru, cu sesizare din septembrie 2018, șeful SIE, Gabriel Vlase, cu sesizare din august 2019 și Bogdan Despescu, cu sesizare din ianuarie 2020.
„Luna aceasta se împlinesc 5 (cinci) ani de când la CNATDCU a fost înregistrată o sesizare care vizează teza de doctorat a procurorului adjunct al României, Bogdan Licu. Multă vreme, așa cum am scris în anchetele mele de pe PressOne, emiterea unui verdict a fost blocat de Academia SRI, cea care i-a dat titlul de doctor, după care chiar Licu a încercat să blocheze chiar el emiterea unui verdict, dând CNATDCU în judecată. Licu a cerut suspendarea verificării tezei lui de către CNATDCU. Înalta Curte i-a respins definitiv această acțiune în octombrie 2019, printr-o bijuterie de motivare, în care spune printre altele: „instanţa de control judiciar apreciază că este în interesul recurentului reclamant să demonstreze inexistenţa oricărei abateri de la rigorile academice”.
