Jurnalista Emilia Șercan revine cu noi detalii din culisele operațiunii de kompromat la care a fost supusă, la scurt timp după publicarea concluziilor sale legate de lucrarea de doctorat a premierului Nicolae Ciucă. Aceasta a reclamat scurgerea unei probe dintr-un dosar penal, probă care a stat la baza operațiunii de kompromat, și susține că în toată speța aceasta ar putea fi implicați și oameni politici.
Deși a trecut o perioadă suficient de lungă de când jurnalista a prezentat cazul său în spațiul public, nici astăzi nu există niște concluzii oficiale în legătură cu felul în care o captură de ecran dată de Emilia Șercan unei polițiste de la Serviciul de Investigații Criminale a Poliției București a ajuns nu doar în conținutul unui site obscur din Republica Moldova, ci și în posesia mai multor șefi din Poliție.
Mai mult, Emilia Șercan atrage atenția asupra felului în care organele de anchetă au acționat în cazul său, lăsând senzația unei tentative de mușamalizare a operațiunii de kompromat.
Jurnalista mai susține că a trimis și parchetului dovezile mușamalizării scurgerii probei, însă Parchetul nu le-a înregistrat. Apoi, solicitând Parchetului să ceară ștergerea fotografiilor de pe site-ul din Republica Moldova, instituția a refuzat să acționeze.
Cazul Emiliei Șercan a ajuns în atenția Comisiei Europene în urmă cu câteva săptămâni, la inițiativa europarlamentarului Ramona Strugariu.
Vicepreședintele Comisiei Europene, Vera Jurova, susține că situația Emiliei Șercan este una îngrijorătoare și că, în general, la nivelul Comisiei, există îngrijorări legate de condițiile în care muncesc mulți jurnaliști, în special femei, presiunile având uneori forme greu de tolerat și, mai ales, de înțeles pentru lumea civilizată.
De altfel, și europarlamentarul Ramona Strugariu punctează faptul că răspunsul Verei Jurova la situația Emiliei Șercan este unul important pentru jurnaliștii care se confruntă cu presiuni, iar cazul Emiliei Șercan urmează să fie inclus în Raportul privind statul de drept pentru anul 2022.
