Protestele au început în Iran în luna septembrie, atunci când o tânără de 22 de ani, Mahsa Amini, a murit în timp ce se afla în custodia poliției morale, asta după ce a fost arestată pentru motivul aberant de a nu purta hijabul conform normelor fundamentaliștilor islamici. Protestele s-au răspândit de atunci în întreaga țară, iranienii contestând autoritatea Guvernului de la Teheran chiar și în pofida represiunii violente exercitate de forțele de securitate. Sute de iranieni au murit în această perioadă în urma ciocnirilor violente cu forțele de ordine.
Decizia de a nu cânta imnul național nu este prima situație în care echipa iraniană își manifestă sprijinul față de protestatari. La sfârșitul lunii septembrie, echipa a optat să poarte jachete negre pentru a acoperi culorile țării în amicalul împotriva Senegalului.
Însă, înainte de a zbura la Doha pentru Cupa Mondială, echipa s-a întâlnit cu președintele Ebrahim Raisi. Întâlnirea nu a fost văzută cu ochi buni de protestatari, aceștia arzând bannerele echipei cu o zi înainte ca turneul să înceapă.
Și echipele iraniene de fotbal pe plajă, polo pe apă, respectiv baschet au refuzat recent să cânte imnul național.
Înaintea meciului de luni, unii fani iranieni din Qatar și-au arătat la rândul lor sprijinul pentru protestatarii de acasă. Aceștia purtau tricouri pe care scria: „Femei, viață, libertate”, fiind numele cântecului popular al mișcării care a apărut după moartea Mashei Amini.
Decizia echipei de fotbal de a păstra tăcerea pe parcursul imnului la un turneu de o asemenea anvergură reprezintă cea mai îndrăzneață mișcare de până acum a sportivilor iranieni. Nu este clar dacă sportivii în cauză se vor confrunta cu vreo consecință.
Duminică, fundașul Ehsan Hajsafi a devenit primul jucător iranian de la Cupa Mondială care a vorbit public în sprijinul protestelor.
„Ar trebui să știe că suntem alături de ei, că îi susținem și simpatizăm”, a spus acesta. (sursa: Al Jazeera)
