Lista suspecților, care încă nu a fost făcută publică, a fost anunțată marți de Kazem Gharibabadi, care ocupă funcțiile de vicepreședinte al justiției iraniene în domeniul afacerilor internaționale și de secretar general al Cartierului General pentru Drepturile Omului din Iran. În timp ce persoanele inculpate provin din mai multe țări, inclusiv 17 din Irak, unde Soleimani a fost ucis, respectiv un număr nespecificat din Germania și Regatul Unit, Gharibabadi a spus că, „în prezent, rechizitoriul se concentrează pe inculpații americani”.
„Acest caz are acum 94 de inculpați din America”, a precizat Gharibabadi.
„Au fost strânse toate actele necesare de către autoritățile judiciare și sunt gata cel puțin trei volume complete despre acești 94 de inculpați”, a continuat acesta.
Dintre acești 94, el a spus că „cei trei acuzați principali” sunt Trump, Mike Pompeo, secretar de stat la acea vreme, respectiv generalul Kenneth McKenzie, pe atunci șeful Comandamentului Central al Corpului Marin al SUA.
„Nicio persoană nu va fi imună în calea procedurilor judiciare”, a avertizat Gharibabadi.
„Rechizitoriul emis le acuză pe deplin pe aceste 3 persoane, iar sistemul judiciar se ocupă de asta”, a continuat acesta.
Acesta a mai menționat că oficialii iranieni au fost sprijiniți de omologii lor din Irak, unde Consiliul Judiciar Suprem a emis și un mandat de arestare pe numele lui Trump. Însă, oficialul iranian a adăugat că SUA și cele două țări europene nu au cooperat în cazul cererilor formulate de Teheran pe această speță. Ca atare, el a susținut că instanțele iraniene sunt pregătite să inițieze urmărirea penală împotriva respectivilor cetățeni americani în mod unilateral, în conformitate cu Convenția din 1973 privind prevenirea și pedepsirea infracțiunilor împotriva persoanelor protejate internațional, fiind vorba inclusiv despre agenții diplomatici.
Liderii militari iranieni au promis, de asemenea, că vor riposta față de cei considerați responsabili pentru uciderea lui Soleimani, care deținea gradul de general-maior și conducea Forța Qods de elită a Gărzii Revoluționare Islamice (IRGC) la momentul asasinării. Printre cei care au pierit alături de liderul militar iranian s-a numărat și Abu Mahdi al-Muhandis, comandantul adjunct al Forțelor de Mobilizare Populară.
O declarație emisă luni de IRGC a afirmat că „răzbunarea cât mai curând posibil împotriva ucigașilor martirului Soleimeni este o chestiune certă și inviolabilă”.
Ministrul iranian al Apărării, Mohammad-Reza Gharaei Ashtiani, a emis luni un avertisment, declarând că „răzbunarea sângelui generalului Soleimani este pe agenda permanentă a forțelor armate ale țării, iar comandanții și autorii acestui asasinat laș vor primi pedeapsa lor rușinoasă într-un moment și într-un loc pe care nici măcar nu-l iau în calcul”.
„Degetele soldaților acestui ținut sunt pe trăgaciul acelui moment istoric”, a adăugat acesta.
Generalul-maior al IRGC, Hossein Salami, a declarat că „în prezent, răzbunarea s-a transformat într-o strategie, o dorință, o aspirație și un punct de plecare”.
De asemenea, în calitate de șef de stat major al forțelor armate iraniene, generalul-maior Mohammed Hossein Baqeri a afirmat că „răzbunarea împotriva autorilor asasinării generalului Soleimani nu va fi niciodată eliminată de pe agenda tinerilor lumii musulmane și a devotaților săi din întreaga lume”.
O serie de alte personalități importante iraniene l-au elogiat pe Soleimani în ultimele zile, inclusiv președintele Ebrahim Raisi, care anterior a condus sistemul judiciar ce-i investighează în prezent pe cei din spatele uciderii generalului-maior.
La trei ani după ce a fost asasinat, Soleimani rămâne o figură polarizantă în regiune. El este recunoscut pe scară largă că a jucat un rol de primă linie în mobilizarea eforturilor de a lupta împotriva grupărilor jihadiste musulmane sunite, cum ar fi Statul Islamic (ISIS) în Irak și Siria, dar a fost, de asemenea, acuzat că a alimentat tensiunile sectare prin formarea unui grup internațional, în mare parte șiit, ne referim la „Axa de rezistență” musulmană, facțiune care există și astăzi.
Și deși eforturile sale anti-ISIS au venit într-un moment în care SUA se luptau, la rândul lor, să combată grupul militant care se răspândește rapid, eforturile paralele ale lui Soleimani de a expulza trupele americane din Irak l-au făcut un inamic public la Washington timp de decenii.
Dar decizia lui Trump de a-l ucide pe comandant a fost controversată și a avut parte de reacții mixte atât în străinătate, cât și în țară.
Viitorul președinte Joe Biden a pus la îndoială calculul lui Trump de la acea vreme, spunând că Soleimani „merita să fie adus în fața justiției”, acuzându-l în același timp pe președintele de atunci că a întreprins o „mișcare care escaladează extrem”.
Atacul care l-a vizat pe Soleimani pe Aeroportul Internațional din Bagdad a avut loc pe fondul unei serii de escaladări între forțele americane și milițiile irakiene susținute de Iran. Imediat după asasinat, Iranul a lansat un val de atacuri cu rachete asupra bazei aeriene Ain Al Asad din Irak, unde peste 100 de militari americani au suferit leziuni cerebrale traumatice.
Oficialii iranieni, inclusiv succesorul lui Soleimani, Esmail Ghaani, au susținut că vor continua să desfășoare o politică de „răzbunare dură”. În contextul în care anul trecut circulau animații cu un asasinat iranian care ar urma să-l vizeze pe Trump, un purtător de cuvânt al Serviciului Secret al SUA a declarat pentru Newsweek că ia „în serios” amenințările împotriva vieții fostului președinte american. (sursa: Newsweek)
