miercuri, februarie 21, 2024

PUNEM REALITATEA SUB LUPĂ

AcasăExterneSTUDIU: Infracțiunile de mediu, mai profitabile decât traficul de cocaină

STUDIU: Infracțiunile de mediu, mai profitabile decât traficul de cocaină

Un studiu prezentat în Comisia Europeană, semnat de prof. Dr. Michael G. Faure, profesor de drept comparat și internațional al mediului la Maastricht și dr. Kévine Kindji, cercetător la Institutul European de Cercetări Juridice Transnaționale din Maastricht, arată că în Uniunea Europeană infracțiunile de mediu aduc mai mult profit decât traficul de cocaină.

Studiul, care poartă titlul: „Cum afectează infracțiunile de mediu interesele financiare ale UE, redresarea economică și obiectivele Green Deal”, sugerează că în ciuda eforturilor lăudabile ale organizațiilor de mediu, ale activiștilor și jurnaliștilor, sunt elemente care nu au fost luate în considerare atunci când s-au gândit reformele actuale ale Uniunii Europene în acest domeniu. Studiul a fost consultat de INVESTIGATORIA și redăm cele mai importante concluzii ale lui.


Printre elemente neluate în calcul în structurarea politicilor europene în privința combaterii infracțiunilor de mediu se numără, potrivit studiului, natura transnațională a criminalității de mediu, convergența acesteia cu crima organizată, spălarea banilor și corupția. De aceea, susțin autorii studiului, este foarte important ca infracțiunile de mediu să intre în categoria infracțiunilor grave, acesta fiind un prim pas în sensul reformării politicilor europene în domeniul mediului.

Una dintre problemele majore semnalate de autorii studiului este aceea că, în continuare, crimele de mediu sunt considerate infracțiuni fără victime. Asta face ca gravitatea lor să fie perceptută ca fiind mai mică decât este în realitate.

Criminalitatea ecologică crește în amploare, punând sub semnul întrebării eficacitatea măsurilor luate pentru reducerea sau chiar eradicarea acesteia. Criminalitatea împotriva mediului este într-adevăr susținută de percepția de profit ridicat. Mai mult, chiar dacă motivaţiile personale ale făptuitorilor joacă un rol important, deficiențe în mecanismele instituționale și legislative și de reglementare și eșecurile de aplicare sunt, de asemenea, factori semnificativi pentru criminalitatea împotriva mediului. (…) În primul rând, nu există o definiție universal recunoscută a criminalității împotriva mediului. Acesta acoperă o gamă largă de infracțiuni destul de diferite. Pentru Comisia Europeană, „infracțiunile de mediu” pot fi considerate încălcări ale legislației mediului care sunt sau pot fi abordate prin dreptul penal. În al doilea rând, infracțiunile de mediu sunt percepute ca infracțiuni „fără victime” sau „ascunse”. Ele pot fi, de asemenea, calificate ca „infracțiuni controlate”, deoarece rata lor de detectare depinde direct de eficiența controalelor efectuate de autoritățile naționale.„, arată studiul de referință.

Caracteristicile criminalității de mediu o fac un teren ideal pentru crima organizată. Criminalitatea împotriva mediului poate, așa cum s-a menționat mai sus, să fie atractivă pentru rețelele criminale organizate. De obicei, în legislație, legătura dintre criminalitatea împotriva mediului și crima organizată este adesea neglijată. Lucrările de specialitate, însă, recunosc faptul reţelele criminale organizate pot fi implicate în infracțiunile de mediu și asta dă naștere unor noi provocări specifice.

Astfel, e suficient să ne uităm la statisticile instituțiilor care urmăresc astfel de activități criminale. Potrivit INTERPOL, toate formele de criminalitate ecologică sunt organizate și globale. Mai mult decât atât, fiind vorba despre un profit mare, dar catalogată drept infracțiune cu risc scăzut, infracțiunea de mediu, spre deosebire de alte infracțiuni (infracțiune de droguri, fraudă), are perspective de creștere într-o gamă largă de sectoare, de la traficul de deșeuri la exploatarea forestieră ilegală.

De exemplu, industria deșeurilor a fost considerată una dintre cele mai mari zone de afaceri europene, ceea ce e a deschis infractorilor o poriță de profit, mulți reușind să se infiltreze și să submineze concurenții onești. Aceasta generează venituri penale care pot fi la fel de mari ca în cazul traficului de droguri, în timp ce sancțiunile aplicate și rata de depistare sunt semnificativ mai scăzute.

De pildă, studiul arată că în Uniunea Europeană veniturile anuale din traficul ilicit de deșeuri nepericuloase sunt estimate a varia între 1,3 miliarde EUR și 10,3 miliarde EUR și pentru traficul de deșeuri periculoase între 1,5 miliarde EUR și 1,8 miliarde EUR.

Soluțiile sugerate de autorii studiului nu țin doar de nevoia unei reglementări mai clare a acestor infracțiuni și nici doar de clasificarea infracțiunilor de mediu drept infracțiuni grave, ci și de implicarea unor entități interesate din cadrul statelor membre.

Extras din Studiul: „Cum afectează infracțiunile de mediu interesele financiare ale UE, redresarea economică și obiectivele Green Deal”

În ceea ce privește protecția intereselor financiare ale UE, diverse părți interesate pot juca un rol important, de exemplu în ceea ce privește prevenirea și detectarea spălării banilor. Lupta împotriva spălării banilor s-ar putea face cu ajutorul așa-numitelor entități obligate care sunt obligate să raporteze activități suspecte. Aceste entități includ nu numai instituții de credit și financiare, ci și alte persoanele fizice sau juridice care acționează în exercitarea activităților lor profesionale, inclusiv auditorii, contabili externi și consilieri fiscali, notari și alți profesioniști juridici independenți, trusturi sau furnizori de servicii companiilor, agenți imobiliari, alte persoane care comercializează mărfuri în măsura în care plățile sunt efectuate sau primite în numerar în valoare de 10 000 EUR sau mai mult”, se mai arată în acest studiu.

Și nu în ultimul rând, studiul face referire la importanța inestimabilă a avertizorilor de integritate în acest domeniu. Amintim că recent, Uniunea Europeană a introdus în legislație măsuri pentru protejarea avertizorilor și pentru impunerea unor canale sigure cu privire la raportarea fenomenelor de corupție.


La 16 decembrie 2019, Directiva UE 2019/1937 a intrat în vigoare.  Directiva privind avertizorii se bazează pe ipoteza că actorii care lucrează în organizații publice sau private sau sunt în contact cu astfel de organizații sunt adesea primii care știu despre amenințările sau prejudiciile aduse interesului public care apar în acel context.  Directiva privind avertizorii intenționează să ofere protecție echilibrată și eficientă potențialilor avertizori pentru ca aceștia din urmă să nu fie descurajați să-și raporteze suspiciunile din cauza fricii de represalii

Carmen Dumitrescu
Carmen Dumitrescu
Jurnalist de investigație, cu o activitate jurnalistică bogată. Mediafax, G4Media, Europa FM, Realitatea.net sunt doar câteva dintre publicațiile cu care a colaborat de-a lungul vremii. A absolvit programul de cercetare și investigație "Edward R. Murrow" în Statele Unite ale Americii, în cadrul Poynter Institute din Florida. A fost premiată în cadrul Galei Superscrieri în anul 2019, obținând premiul din cadrul secțiunii "Presă Locală". Premiată de Ambasada SUA în cadrul evenimentului "Romanian Women of Courage" în anul 2019. Carmen este și scriitor, având până în prezent cinci romane publicate, cea mai recentă apariție editorială a sa fiind cartea "Cei care nu mint".
ARTICOLE ASEMĂNĂTOARE

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Articole Populare

spot_img

Articole Populare