Reamintim că la termenul de vineri, 27 ianuarie, judecătorul ÎCCJ care are în lucru această cauză a invocat din oficiu posibila lipsă de competență a Curții Supreme în dosarul „Revoluției”, lucru care vine deja după zeci de ani de tergiversări în acest dosar, invocând faptul că Ion Iliescu nu ar fi fost președinte la data faptelor, 22 – 30 decembrie 1989.
Cauza privind competența instanței va fi judecată de Înalta Curte în 10 februarie și, dacă decizia va fi în sensul lipsei de competență a Curții Supreme, atunci dosarul va fi judecat, automat, de Curtea de Apel București.
Pe de altă parte, o astfel de decizie ar putea răsturna nu doar adevărul istoric al României postedembriste, Ion Iliescu asumându-și puterea interimară de șef de stat, în 22 decembrie 1989, ci și un lung șir de chestiuni legislative.
De exemplu, arată procurorul Cătălin Pițu, Legea siguranței naționale, din 1991, promulgată de Ion Iliescu în calitatea sa de președinte de atunci al României, ar putea fi pusă, la rândul ei, în discuție.
Fostul președinte Ion Iliescu, fostul vicepremier Gelu Voican Voiculescu și generalul Iosif Rus, fostul comandant al Aviației Militare, sunt judecați în dosarul „Revoluției”, pentru infracțiuni contra umanității.
„Înalta Curte a redeschis urmărirea penală în anul 2016 în cauza intitulată «Revoluția din decembrie 1989», când a spus că trebuie făcută anchetă pe infracțiunea de crimă împotriva umanității și ne-a indicat nouă, procurorilor, ce trebuie să facem. Iar noi, parchetul, am respectat ce a stabilit Curtea Supremă.
Ulterior, după ce am emis rechizitoriul din 2019, procurorul general interimar al României de la vremea respectivă, Bogdan Licu, a infirmat soluțiile de clasare date față de Teodor Brateș, Petre Roman etc. Înalta Curte a judecat și nu a confirmat redeschiderea urmăririi penale, tot în acest dosar.
Ca urmare a clasărilor pe care le-am dat în 2019, tot în acest dosar, s-au făcut peste 200 de plângeri împotriva soluțiilor de clasare, toate judecate la Înalta Curte, tot în acest dosar. S-au pronunțat, în cele peste 200 de plângeri, poate toți judecătorii Secției Penale de la Înalta Curte de Casație și Justiție, care au considerat că e de competența acestei instanțe să judece.
Apoi, tot ce a ținut de fază preliminară pentru celălalt dosar s-a desfășurat tot la Înalta Curte, inclusiv în faza de contestații. Adevărat, această fază s-a finalizat cu restituirea dosarului, dar nu s-a pus problema necompetenței de judecată a Înaltei Curți”, a declarat procurorul Cărălin Pițu, pentru SunMedia.
Citește tot articolul în SUN MEDIA
 și cel care a instrumentat dosarul „Revoluției”, a comentat, pentru SunMedia, decizia Curții Supreme de a pune în discuție competența instanței amintite de a judeca această cauză.){kind=link}