BRIO, cu sprijinul Asociației pentru Valori în Educație și Digital Nation, a lansat săptămâna trecută un raport care dezvăluie date îngrijorătoare despre nivelul pe care copiii din România îl au în ceea ce priveşte abilităţile de literaţie funcţională.
Cu toate acestea, faţă de primul raport realizat în perioada 2021-2022, rezultatele se menţin „asemănătoare, fără schimbări notabile”.
Printre cele mai relevante date ale raportului BRIO:
– un procent 42% din elevii claselor I-VIII se încadrează la nivelul nefuncțional al literației. Elevii nu pot interpreta o informație, nu își pot forma idei și nu le pot integra într-un context. De asemenea, potrivit raportului, aceștia nu pot interpreta și nu pot argumenta ipoteze și concluzii, nu pot stabili asemănări și diferențe între personaje, fapte sau concepte.
– un procent de 47% din elevii claselor I-VIII se încadrează la nivelul minim funcțional al literației. Elevii sunt capabili să identifice relații între personaje, locul sau timpul evenimentelor din text, pot deduce concluzia dintr-un argument, înțelege sensul cuvintelor și expresiilor mai puțin familiare.
– un procent de 11% din elevii claselor I-VIII se încadrează la nivelul funcțional al literației. Aceștia pot integra idei și informații din text, pot interpreta relații de tip cauză-efect, pot face inferențe complexe și pot interpreta ipoteze, pot stabili asemănări și diferențe între personaje, fapte, evenimente sau concepte, pot desprinde concluzia dintr-o suită de argumente, pot desprinde mesajul global al textului și pot identifica generalizări făcute sau sugerate în text.
BRIO arată că, după finalizarea a două cicluri școlare, elevii nu fac mari progrese în ceea ce privește nivelul de alfabetizare și se remarcă o scădere a nivelului de nefuncționalitate cu doar 4% și o creștere a nivelului de funcționalitate înaltă cu doar 1,5%.
Colectarea datelor pentru această ediție s-a realizat pe o perioadă de 12 luni, în intervalul Aprilie 2022 – Martie 2023. Raportul poate fi citit integral aici.
Cu ocazia lansării raportului, Ministrul Educației Ligia Deca a declarat, potrivit Agerpres: „Încercăm să intervenim sistemic, la şcoală, în aşa fel încât să compensăm acolo unde copiii, nu din vina lor, nu au o serie de stimulente pentru a performa înainte ca ei să parcurgă sistemul şcolar. Mai pe şleau spus, şcoala are rol de mobilitate socială. Şcoala trebuie să poată compensa – prin măsurile pe care le generăm la nivel naţional, prin măsurile pe care şcolile le implementează în comunităţi – factorii defavorizanţi, care, o spun din nou, nu ţin de potenţialul sau de şansele copilului„. Potrivit Ministrului, în 1.400 de şcoli se desfăşoară Programul Naţional pentru reducerea abandonului şcolar.