Scriitorul Radu Vancu a fost una dintre primele voci care au vorbit despre „spiritul naționalist extremist de tip georgist” din cadrul Academiei Române și face conexiunea cu faptul că unul dintre membrii academiei ar fi fost indignat de constatarea lui Cărtărescu privitoare la trecutul legionar al lui Cioran și vorbește și despre textele unora dintre membrii Academiei Române care-l acuză pe Mircea Cărtărescu de denigrarea lui Eminescu. Radu Vancu susține că ar fi necesară publicarea dezbaterilor din cadrul forului public care este Academia Română.
O altă voce care a vorbit astăzi despre această ciudată decizie a Academiei Române vine din direcția Anei Blandiana, care a postat pe contul său de socializare un mesaj foarte dur la adresa membrilor Academiei Române.
„După ce candidatura lui Mircea Cărtărescu la intrarea în Academia Română a fost votată în unanimitate de secția de literatura-filologie, un apel calomnios, violent și plin de ură – care pleda pentru respingerea scriitorului și a avut în cele din urmă câștig de cauză – a fost distribuit tuturor membrilor Academiei din restul secțiilor.
Transcriu mai jos intervenția mea de dinaintea votului: „Înainte de toate, trebuie să vă mărturisesc că mă simt profund umilită de faptul că sunt obligată (obligată de mine însămi, de propria mea conștiință) să iau cuvântul în adunarea generală a Academiei Române împotriva unei asemenea revărsări de ură, de vulgaritate, de calomnie și obscurantism, care m-a întors în timp pe vremea revistei „Săptămâna” și a revistei „România Mare”.
Ani de zile am fost atacată în același stil și cu aceeași rea credință și nu am răspuns niciodată, pentru că mi se părea mai ușor să suport calomnia decât să mă cobor și să mă murdăresc combătând-o. Acum însă nu este vorba de mine și, oricât ar părea de ciudat, nu este vorba nici de Cărtărescu. Este vorba de Academia Română, de faptul că propunerea de a fi primit în Academie unul dintre cei mai cunoscuți scriitori în viață, votat în unanimitate de secția de specialitate, a putut declanșa sub această cupolă un val de însemnătăți de o asemenea violență. Primit sau nu în Academie, Cărtărescu rămâne același scriitor, dar pata respingerii lui de pe imaginea Academiei, nu se va șterge.
Am luat cuvântul ca să mă adresez oamenilor de știință care ocupă majoritatea locurilor din această sală, savanților care nu au timp să citească romane de 1000 de pagini (chiar dacă sunt traduse în multe limbi și iau mari premii internaționale), așa cum nici eu adesea nu le citesc operele pentru că, în lipsa unei culturi științifice, nu le-aș înțelege. Dar asta nu m-a împiedicat să-i votez cu inima zvâcnind de mândrie pe când le numărau în cv-uri sutele de citări internaționale. Slujim fiecare în felul nostru valoarea din care ne construim nu numai propriul destin ci și destinul țării noastre.
Am luat cuvântul ca să vă conjur să nu vă lăsați manipulați de ură, invidie, frustrări toxice, care sunt tot atâtea arme de luptă împotriva valorii, să vă implor să nu mai așezați încă o pată, pe lângă atâtea altele de după 1948, pe obrazul Academiei Române.”
La rândul lui, Vasile Bănescu iese cu un mesaj public extrem de contondent la adresa membrilor Academiei Române, care, prin decizia luată în privința lui Mircea Cărtărescu, dă un pumn ideii de valoare în România, și așa afectată profund de inversarea valorilor în ultimii ani, ceea ce a dus la o explozie a naționalismului extremist în ultimii ani.
„A refuza cu ură proletară, în anul 2025, intrarea în rândul membrilor Academiei Române a celui mai apreciat, tradus, premiat și amplu validat scriitor român actual, Mircea Cărtărescu, dezvăluie fața hidoasă a unei creaturi pe care unii o credeau dispărută și descompusă în huma ultimilor 35 de ani, dar care-și deschide brusc ochii siniștri: licheaua apărută din bezna intelectuală a comunismului, licheaua frustrată, ranchiunoasă, abrutizată, niciodată vizitată de idei sau talent, oarbă la valoare și admirație, dar roasă de pofta parvenirii în sfere înalte, chiar până sub cupola unei foste venerabile instituții.
Din cauza persistenței printre noi a acestei creaturi cu îngrijorător statut public de „nemuritor”, numărul celor mai valoroși oameni de cultură din România (va) crește exclusiv în afara spațiului îmbâcsit de ultranaționalism ceaușist și otrăvit de ura față de autentica libertate, alteritate, europenitate și regalitate intelectuală.
„Forma fără fond” nu doar că ne urmărește și pustiește, ci ne și depășește, așteptându-ne rânjind în viitorul proxim și probabil de aur al acestei țări triste, încă pline de umor.”
Amintim că scriitorul român Mircea Cărtărescu a câștigat peste 20 de premii internaționale, inclusiv Premiul Los Angeles Times Book Prize (2023), Premiul FIL (2022), Premiul Thomas Mann (2018), Premiul de Stat Austriac (2015), Premiul Mondello (2024) și Premiul Formentor (2018).
