Cadru didactic la bază, Crin Antonescu şi-a început cariera politică la Tulcea, intrând, în 1992, în Camera Deputaților. Candidând atunci din partea Partidului Alianţa Civică (PAC) pe listele Convenţiei Democratice din România, el a intrat în Parlament și l-a părăsit abia în 2016.
În 1997, Antonescu, care era și vicepreședinte al PNL, și-a dat demisia din funcția de lider al grupului parlamentar liberal din Camera Deputaților. În același an, devine ministrul Tineretului și Sporturilor.
Un pic de președinte
Se poate spune că adevărata sa carieră politică a început abia după anul 2000. Antonescu a condus PNL din 2009 până în 2014 și a fost președinte al Senatului României între 2012–2014.
În 2009, a fost candidatul Partidului Naţional Liberal la alegerile prezidenţiale, obținând 20,02% din voturi în primul tur şi fiind depăşit de Traian Băsescu şi Mircea Geoană.
De numele său se leagă și Uniunea Social-Liberală (USL) fiind, alături de Victor Ponta și Dan Voiculescu, arhitectul coaliției stânga-dreapta, inspirație pentru PSD-ul și PNL-ul de astăzi.
USL a rezistat trei ani, iar dincolo de declarațiile oficiale, elementul de legătură dintre cele trei partide semnatare, PSD, PNL și Partidul Conservator (PC), era reprezentată de ostilitatea față de Traian Băsescu. Așa cum scria presa, singura victorie a USL în 2011 a fost una de imagine, invitandu-l pe Regele Mihai să țină un discurs în Parlament. Se mai relata, de asemenea, că USL s-a constituit prin voinţa celor doi copreşedinţi – Antonescu și Ponta, iar în momentul în care relaţia lor s-a rupt, liantul care asigura funcţionalitatea politică a alianţei a dispărut.
În 2012, USL ajunge la guvernare.
La trei zile după ce USL şi-a impus voinţa în Parlament, a început procesul celei de-a doua suspendări din funcţie a președintelui Traian Băsescu.
Pe 6 iulie 2012, Parlamentul a votat, cu 256 de voturi pentru, cererea USL de suspendare din funcţie a preşedintelui. Referendumul din 29 iulie 2012 nu a fost validat de Curtea Constituţională, după un imens scandal privind numărul de români prezenţi pe listele electorale permanente. Aproape 80% dintre cei care au mers la urne au fost de acord cu demiterea lui Traian Băsescu, dar în cele din urmă numărul votanţilor a fost mai mic de 50% din totalul celor cu drept de vot.
În tot acest timp, președintele Senatului, Crin Antonescu, a ocupat fotoliul de la Cotroceni. Astfel, acesta a fost președinte interimar al României între 10 iulie și 31 august 2012.
În calitate de președinte interimar, Antonescu a convocat o ședință a Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT), pe tema implicațiile atacului terorist de la Burgas (Bulgaria), însă, potrivit presei vremii, a propus revocarea din funcție a șefului STS, generalul Marcel Opriș, acuzând că serviciul a instalat un sistem de telecomunicații speciale la sediul de campanie al lui Băsescu. Decizia a fost blocată.
În aceeași perioadă, a primit la Palatul Cotroceni o delegație comună a Fondului Monetar Internațional, Băncii Mondiale și Comisiei Europeni, venită la Bucuresti pentru o evaluare a acordului încheiat de România cu instituțiile financiare internaționale.
De asemenea, și-a făcut și un set de cărți de vizită cu noua sa funcție.
Demiterea lui Traian Băsescu a fost un eșec.
Antonescu se retrage
Pe fondul crizei apărute în interiorul USL din cauza faptului că Victor Ponta, pe atunci premier, nu a dorit numirea ca vicepremier a liberalului Klaus Iohannis, în februarie 2014 PNL a ieșit oficial de la guvernare, punând capăt alianței USL.
În martie 2014, Antonescu a și demisionat din funcția de președinte al Senatului și, pentru a-și încheia parcursul politic cum trebuie, în luna mai anunța că decis să nu mai candideze la președinție. Mai mult, a predat șefia PNL lui Klaus Iohannis, care a candidat la prezidențiale și a și câștigat.
Astfel, în 2014, Antonescu s-a retras din viața publică și de atunci, potrivit acestuia, și-a petrecut mare parte din timp la Bruxelles. Cu apariții ocazionale în presă, în 2017 a declarat că nu se mai întoarce în politică „nici dacă învie Brătianu”.
Acum, el este candidatul unic al PSD-PNL-UDMR în alegerile prezidențiale de anul acesta.
