În cursul zilei de joi, 29 mai, Curtea Constituțională a României a luat decizia că declarațiile de avere și de interese ale funcționarilor publici și demnitarilor nu trebuie să includă bunurile și veniturilor soților și copiilor. De asemenea, CCR elimină și obligativitatea publicării pe fondul unei lipse de echilibru între interesul public și cel privat.
Sunt 15 ani de când situațiile materiale ale funcționarilor publici și ale demnitarilor sunt transparente în România, asta demonstrând angajamentul statului român de a proteja interesele societății civile, prin liberul acces la informații despre banii celor plătiți din impozite și taxe. CCR a distrus astăzi totul, dând o palmă grea presei și societății civile, care nu vor mai putea urmări cu ușurință circulația banilor publici în familiile demnitarilor.
În comunicatul transmis presei, CCR arată că ”cu majoritate de voturi, Curtea a admis excepția de neconstituționalitate și a constatat că dispozițiile art.6 alin.(1) lit.d) și art.12 alin.(6) din Legea nr.176/2010 sunt neconstituționale. În esență, Curtea a reținut, în ceea ce privește prevederile art.3 alin.(2) din Legea nr.176/2010, că acestea contravin dispozițiilor art.1 alin.(5) din Constituție, prin prisma nerespectării exigențelor calitative pe care redactarea textelor de lege trebuie să le întrunească pentru a fi în concordanță cu principiul legalității. Aceasta, deoarece declarația de avere, fiind o declarație pe proprie răspundere angajează răspunderea penală a declarantului, motiv pentru care aceasta nu poate fi făcută decât în nume propriu, o persoană neputând fi ținută răspunzătoare din punct de vedere penal pentru fapta/declarațiile altei persoane. Or, prevederile de lege criticate care instituie obligația de a declara nu doar veniturile proprii, ci și drepturile și obligațiile soțului/soției și ale copiilor aflați în întreținere, nu țin cont de modificările legislative aduse Codului civil în materia regimului juridic al bunurilor soților și determină
asumarea răspunderii penale a declarantului pentru informații pe care acesta nu le
deține/nu le cunoaște în mod direct, ci trebuie să le obțină de la o terță persoană,
respectiv de la soț/soție și copiii majori aflați în întreținere.
În ceea ce privește prevederile art.6 alin.(1) lit.d) și art.12 alin.(6) din Legea
nr.176/2010, ținând cont de concepția europeană orientată spre necesitatea protecției
3 / 4 vieții private și a datelor cu caracter personal, Curtea a constatat că publicarea
declarațiilor de avere și de interese pe site-ul instituției în cadrul căreia își desfășoară
activitatea declarantul și pe cel al Agenției Naționale de Integritate contravine art.1
alin.(5) și art.26 din Legea fundamentală.
În acest sens, Curtea a efectuat un test de proporționalitate, constatând că este de netăgăduit faptul că prevederile legale criticate au fost edictate în scopul prevenirii corupției și asigurării transparenței vieții politice, urmărind, așadar, un scop legitim. Valorificând jurisprudența Curții de Justiție a Uniunii Europene și standardele dreptului Uniunii Europene în materie, Curtea Constituțională a apreciat că este suficientă depunerea declarațiilor la organul competent să le verifice (ANI) pentru a realiza scopul legii, iar publicarea acestora pe site-ul ANI și al instituției căreia îi aparține declarantul nu este necesară și proporțională atingerii finalității propuse, încălcându-se dreptul la protecția vieții private.
Curtea a subliniat că soluția pronunțată nu trebuie să aibă ca efect eliminare
obligației persoanelor prevăzute de lege de a da declarații de avere, ci doar ca aceste
declarații să nu mai fie publicate pe site-urile menționate, urmând ca ele să fie
înaintate Agenției Naționale pentru Integritate, care să le gestioneze potrivit
competențelor prevăzute de lege.
„Curtea Constituțională a apreciat că este suficientă depunerea declarațiilor la organul competent să le verifice (ANI) pentru a realiza scopul legii, iar publicarea acestora pe site-ul ANI și al instituției căreia îi aparține declarantul nu este necesară și proporțională atingerii finalității propuse, încălcându-se dreptul la protecția vieții private.„
Ca atare, lipsa transparenței se justifică prin nevoia de protejare a vieții private.
În urma acestei decizii a CCR, asociația Funky Citizens solicită parlamentului măsuri legislative imediate pentru a repara sistemul de integritate publică, afectat profund de decizia CCR.
”Decizia de astăzi se înscrie într-un trend îngrijorător. De ani de zile, sistemul de integritate publică din România se erodează treptat – articol cu articol, prevedere cu prevedere. Ceea ce a fost cândva un benchmark în cadrul Mecanismului de Cooperare și Verificare (MCV) se transformă într-o umbră a ceea ce era destinat să fie. România a dezvoltat acest sistem pentru a putea îndeplini ultimele condiții necesare aderării la Uniunea Europeană. Fără acest fel de instrumente, nu punem în pericol numai integritatea sistemului public românesc, ci și angajamentele noastre luate față de partenerii europeni.
Ținem să subliniem faptul că acest cadru legal pentru asigurarea integrității în exercitarea funcțiilor publice, prin care s-a înființat și Agenția Națională pentru Integritate și legislația privind conflictele de interese, a fost afectat și de alte modificări problematice, în ultimii ani, care au demantelat sistemul de integritate publică. Nu este doar această decizie – este efectul cumulat al unei serii de schimbări care au slăbit progresiv instrumentele anti-corupție construite cu atâta efort în anii de după aderarea la UE.” – arată Funcky Citizens în comunicat.
Organizația non-guvernamentală spune că Parlamentul poate acționa pentru remedierea situației.
”Noile constrângeri constituționale nu elimină toate posibilitățile de transparență. Există soluții legislative care pot fi implementate urgent:
- Sisteme alternative de transparență compatibile cu limitele constituționale
- Întărirea verificărilor administrative pentru a compensa reducerea transparenței publice
- Noi mecanisme de control care să respecte jurisprudența CCR
- Extinderea obligațiilor pentru alte categorii și situații neafectate de decizie
România și-a asumat prin PNRR și procesul de aderare la OECD standarde clare de integritate publică. Aceste angajamente nu dispar odată cu decizia CCR – ele trebuie îndeplinite prin alte mijloace. Sarcina Parlamentului este să găsească căi constituționale de a le respecta. Solicităm Parlamentului să trateze această situație ca pe o urgență națională, prin organizarea unor consultări imediate cu experții în integritate publică și inițierea de urgență a unor alternative legislative constituționale.”
