Fost șef al Agenției Naționale de Integritate: Decizia CCR lasă România fără un mecanism real de control al averilor demnitarilor

Într-o postare publicată pe pagina sa de Facebook, acesta scrie că decizia are efecte imediate și profunde, chiar dacă aplicabilitatea sa formală vizează doar viitorul. Dosarele aflate pe rolul instanțelor, dar și investigațiile în curs ale ANI riscă să devină inoperabile.

De asemenea, fostul președinte al ANI subliniază că agenția nu va mai avea cadrul legal pentru a solicita documente despre soți, soții sau copii aflați în întreținere, ceea ce limitează drastic capacitatea instituțională de investigație. Dacă până acum procedura prezenta deficiențe, în urma deciziei CCR, ea devine practic imposibil de aplicat.

Redăm textul integral:

„Două aspecte esențiale trebuie subliniate în legătură cu decizia pronunțată ieri de Curtea Constituțională a României (CCR):

1. Deși aplicabilitatea deciziei este, formal, limitată la viitor, efectele sale practice sunt imediate și profunde. Dosarele în curs, inclusiv cele aflate pe rolul instanțelor cu obiectul verificării averii, vor fi grav afectate. Mecanismul central utilizat până acum — analiza comparativă între venituri și cheltuieli — devine, în fapt, inutilizabil. Eliminarea obligației de declarare exhaustivă a patrimoniului deținut împreună cu familia și excluderea din evaluare a membrilor de familie (soț/soție, copii aflați în întreținere) golesc procedura de conținut și eficiență.

2. În consecință, Agenția Națională de Integritate nu va mai putea solicita documente și informații despre aceste persoane, ceea ce reduce drastic capacitatea instituțională de investigație. Dacă și până acum procedura de control al averii prezenta deficiențe structurale, în urma acestei decizii devine, practic, inoperabilă. Se deschide astfel o breșă majoră în arhitectura națională de protejare a integrității funcției publice.

Este relevant de amintit că ANI a mai traversat o criză similară în 2010. Însă atunci existau alternative juridice viabile și un sprijin politic solid pentru remediere. Astăzi, acest suport lipsește. Iar principiul transparenței — fundamentul legal și funcțional al Agenției Naționale de Integritate — este grav compromis.

Contextul general este, de asemenea, profund diferit. În urmă cu 15 ani, susținerea luptei împotriva corupției era o prioritate națională, iar mecanismele europene de monitorizare — MCV și aderarea la Schengen — funcționau ca garanții externe ale reformei. Între timp, România a eliminat aceste repere de conformitate și, la scurt timp, regresează la paradigma legislativă a anilor ’90, când Legea nr. 115/1996 impunea o declarație de avere formală, opacă, inaccesibilă publicului și lipsită de control. Este o involuție regretabilă. Și, mai mult decât atât, profund îngrijorătoare.

Gravitatea situației depășește planul juridic. Este vorba despre credibilitatea internațională a României într-un moment marcat de incertitudine geopolitică și fragilitate politică internă. După sincopele majore înregistrate în relația cu partenerul strategic, România riscă să-și piardă încrederea și în fața Uniunii Europene, exact în etapa în care părea să-și consolideze statutul de stat membru matur și predictibil.

Aderarea la OCDE, unde ANI a fost prezentată ca model instituțional, este serios vulnerabilizată. Totodată, negocierea și implementarea PNRR — condiționată de angajamente clare privind buna guvernanță și integritatea publică — este afectată. Impactul strategic este major, iar consecințele, greu de cuantificat în acest moment.

P.S.: Pentru cei tentați să speculeze “conspiraționist” pe marginea acestei decizii, trebuie spus limpede: hotărârea CCR nu îl favorizează pe președintele Dan, ci, dimpotrivă, vulnerabilizează mandatul său. Mesajul central de reformă și relansare legitimă a luptei anticorupție — fără abuzurile trecutului, dar cu instrumente funcționale — este afectat direct. În mod subiectiv și politic, această decizie contravine direcției pe care a asumat-o în fața electoratului.”