Într-un comunicat de presă emis vineri, organizația critică ferm eliminarea informațiilor despre membrii familiei din declarațiile de avere, considerând că această măsură creează un vid de transparență care poate facilita disimularea averilor și transferul de bunuri către terți, afectând grav capacitatea societății civile și a presei de a monitoriza integritatea în funcțiile publice.
„Transparența veniturilor demnitarilor și a funcționarilor publici este un standard asumat de România în regimul constituțional al tratatelor internaționale și este parte integrantă a ordinii de drept constituționale”, arată sursa citată.
„În lumina expertizei noastre, susținem fără rezerve faptul principiul transparenței în declararea averilor nu intră în coliziune cu dreptul la viață privată. Mai precis:
Veniturile soțului, soției, partenerilor civili, precum și ale copiilor aflați în întreținere pot și trebuie să fie declarate către autoritățile publice astfel cum sunt declarate și veniturile fiscale ale oricăror persoane cu rezidență fiscală în România, fără a se afecta prin aceasta garanția constituțională a dreptului la viață privată.
Veniturile și patrimoniul persoanelor prevăzute de lege ca titulari ai declarației sunt în limita de proporționalitate a restrângerii exercițiului unor drepturi și se circumscriu regimului de drept public pe care Constituția îl permite în legislație pentru titularii funcțiilor publice.
Transparența declarațiilor este o condiție legitimă și proporțională privind exercițiul puterii publice și gestiunea deciziei și a resurselor publice.
Prelucrarea declarațiilor de avere conform legislației în vigoare se realizează sub imperiul Regulamentului European privind prelucrarea datelor cu caracter personal”, notează organizația.
Organizația adresează două solicitări principale:
Curții Constituționale: să emită o decizie interpretativă clară care să stabilească fără echivoc că motivarea sa vizează doar protejarea de la publicare a veniturilor membrilor familiei, în măsura în care acestea sunt supuse unui regim de confidențialitate. În acest fel, obligația de declarare rămâne valabilă, chiar dacă informația nu este publicată.
Ministerului Justiției: să propună modificări legislative rapide, în regim de urgență, care să corecteze eventualele lacune generate de decizia CCR, astfel încât Legea nr. 176/2010 privind integritatea în exercitarea funcțiilor publice să-și păstreze caracterul preventiv și descurajator pentru corupție.
„Reamintim că prin jurisprudența anterioară Curtea Constituțională a României a statuat în numeroase decizii cu privire la caracterul proporțional al unor obligații raportate la drepturile individuale atunci când vorbim de regimul juridic al ocupării unor funcții publice”, mai punctează Transparency Internațional România.