Pe 15 martie, Institutului Național pentru Studierea Holocaustului din România „Elie Wiesel” critica, pe pagina de Facebook, expoziția „In memoriam Nae Ionescu”, organizată de Biblioteca Județeană „Panait Istrati” Brăila. „Brăila, orașul natal al antisemitului Nae Ionescu, prin grija autorităților locale, Consiliul județean și Primărie, s-a transformat într-un adevărat loc de cult memorial pentru ideologul Mișcării legionare. Muzeu memorial, bust în Piața Poligon, comemorări ca și cum în România nu ar exista o legislație pentru interzicerea simbolurilor și organizațiilor legionare”, au scris reprezentanții.
La câteva zile distanță, organizatorul expoziției, respectiv Biblioteca Județeană „Panait Istrati” Brăila, a publicat, de asemenea pe Facebook, o scrisoare menită să aducă lămuriri.
Reprezentanții scriau că expoziția a preluat exclusiv „elementul de valoare literar, documentar, artistic sau științific din operele autorilor pe care îi prezentăm sau comemorăm, neimplicând factorul politic, dacă acesta a existat în operele respective. Brăila are renumele unui oraș multicultural în care nu au existat probleme legate de interacțiunea între diferitele comunități etnice și a avut, la un moment dat în istoria sa, nu mai puțin de 14 sinagogi”.
De asemenea, aceștia afirmă că orașul Brăila „a fost jignit în mod nemeritat” prin descrierea nereală „un adevărat loc de cult memorial pentru ideologul Mișcării Legionare” și că documentele prezentate nu au legătură cu propaganda mișcării legionare.
Institutului Național pentru Studierea Holocaustului din România „Elie Wiesel” a publicat, apoi, o scrisoare de răspuns adresată Bibliotecii Județene „Panait Istrati” Brăila, în care exprima clar că „un astfel de eveniment nu poate fi organizat de către o instituție publică de cultură”.
„Celebrat ca „Diavolul”, cum l-a numit Marta Petreu pe Nae Ionescu, acesta nu își află locul printre valorile și bunele practici ale democrației.(…) Biblioteca județeană omagiază astăzi omul de litere, filosoful, eseistul etc. Dar Nae Ionescu nu a publicat nici măcar un volum care l-ar putea situa în turnul de fildeș al filosofiei românești. Filosoful „fără operă” este urcat pe un piedestal al posterității demne de urmat. Viziunea sa asupra lumii, așa cum remarcă o cercetătoare, are ca fundament teoria etno-ortodoxistă împletită cu organicism și colectivism, în care antisemitismul este un fenomen firesc, natural. În egală măsură a fost un antidemocrat convins”, motivează Institutul.
„Pentru a fi bineînțeleși, nu îl victimizăm sau excludem din instituțiile de cultură. Dar el trebuie studiat și analizat cu spiritul critic al intelectualului de astăzi, cercetând toate straturile lui biografice și istorice. Iată de ce, prin busturi și omagieri se pun doar pietrele de temelie pentru construcția idolilor. Nae Ionescu este departe de a fi un model pentru România democrată de astăzi. Intenția noastră nu este de a vă deranja crezul, am vrut doar să oferim și o altă perspectivă mult mai fidelă față de valorile și principiile culturii democratice”, își încheia Institutul scrisoarea.
