Crin Antonescu a dat o declarație la Securitate în 1988 despre un coleg, dar nu a fost colaborator, anunță CNSAS

Update 19:10 – Explicații pe marginea adeverinței

Mihai Demetriade, consilier la CNSAS, a explicat anumite aspecte din cadrul adeverinței (care poate fi regăsită mai jos).

Redăm aici textul său, postat pe pagina de Facebook.

„Cineva din Colegiul CNSAS, interesat politic, a manipulat cu bună intenție presa (G4Media), pe fondul previzibil al necunoașterii legii, a practicii judiciare și arhivelor represive.

Să ne lămurim cu începutul, că o să auziți masele de guriști care o să-și dea cu părerea în completă necunoștință de cauză: Crin Antonescu nu „a dat nici o declarație la Securitate”, cum se afirmă – profund manipulator – în articolul G4Media.

Crin Antonescu a fost convocat (atenție!!! a fost convocat!), așa cum oricine putea să fie convocat înainte de 1989, la sediul unui Inspectorat al Ministerului de Interne sau la sediul vreunei autorități. Convocările nu menționau nici motivul, nici că ea se face la sediul Securității. Te duceai, că era obligatoriu să te duci, atunci când erai convocat de o autoritate a statului. Nu s-a dus acolo din propria voință, cum se sugerează, volatil și ambiguu, în articolul G4Media. Nu s-a dus să „toarne”, ca să fiu mai clar. Odată ajuns acolo, aflai (sau nu!!) că discutai cu un securist, nu totdeauna acești oameni își declinau apartenența. De cele mai multe ori nu o făceau.

Antonescu a fost chemat, alături de alte persoane (!), pentru clarificări în cazul unui prieten care încercase să fugă din țară. Omul (Crin Antonescu), în declarația lui, atenție, nu spune nimic negativ sau incriminant despre prietenul lui. Nimic.

Și 2. Semnează, cum era și normal, ca orice om convocat, cu numele lui real.

A doua minciună din material, furnizată de cineva din Colegiul CNSAS, este că instituția (CNSAS) ar fi restricționat accesul la nota de constatare. Este fals, o minciună scandaloasă. CNSAS n-a restricționat nimic. Notele de constatare au caracter secret de serviciu. Nu sunt publice, conform legii. Ele ajung să fie publice doar atunci când adeverințele emise pe numele titularilor acestor note sunt contestate în instanță. Ajungând în instanță, notele de constatare devin consultabile.

Așa că nu CNSAS a restricționat accesul la nota respectivă, ci legea nu o permite, în acest stadiu. Mai mult decât atât: se prezumă și se sugerează că în spatele „restricționării” rezidă un interes ocult: au încercat ăia de la CNSAS să-l spele pe Antonescu. Nu. N-a încercat nimeni nimic. CNSAS a respectat doar legea.

Declarația aia a lui Antonescu din 1988 nu doar că este benignă, neutră și nu-l implică deloc pe prietenul lui, dar îi este și favorabilă, protectoare.

Pe scurt: asistăm la escaladarea gravă a standardelor etice în Colegiul CNSAS, pentru acela/aceea care au fost sursele G4Media și le-au construit jurnaliștilor un scenariu mizerabil, manipulator.

Au făcut, aceste surse, și ceva și mai grav decât tentativa de compromitere a unei persoane: au sabotat integritatea etică și legală a CNSAS, care, pe site-ul propriu comunică corect contextul legal.”

Update 19:00 – Reacția lui Antonescu

„Nu am fost niciodată, sub nicio formă, colaborator al Securității și nu am făcut poliție politică. Nu am avut,de atfel, nicio legătură cu Securitatea decât din calitatea de urmărit, în cazul la care mă voi referi imediat, cu toate amănuntele pe care le cunosc”, a declarat, Crin Antonescu, într-o conferință de presă organizată cu scopul de a lămuri situația.

„În 1987, un prieten al meu foarte bun, mă aflam la Tulcea, inginer, a plecat într-o excursia în Bulgaria și de acolo a încercat să plece în Austria, nereușind și fiind capturat de organele de ordine din Bulgaria, adus ulterior în România. La plecare, el a lăsat câteva obiectve personale petnru trei prieteni sau patru foarte apropiați, toți cei trei, pentru că le lăsase cu nume și etichetă obiectele respective, am fost chemați ca urmăriți la Securitate să dăm declarații în legătură cu acest lucru. M-am prezentat și eu, nu era facultativ, în calitate de urmărit, repet, am dat o declarație în care n-am oferit nicio informația specială decâ aceea că sunt prieten cu persoana respectivă, că știam că pleacă într-o excursie în Bulgaria, că nu ștriam ce intenții are, ceea ce era, de altfel, adevărat și atât și nimic mai mult.

Foarte interesant este că aceeași persoană, în anul următor, în 1988, a avut o altă tentativă de data această reușită, din fericire, de a părăsi țara. Eu am fost singura persoană care am știu despre intenția lui, el a avut atâta încredere în mine încât mi-a spus ce vrea să facă și mi-a lăsat misiunea să-i anunț părinții. Ceea ce am și făcut, omul a traversat Iugoslavia, a stat în lagăr o vreme și după a plecat în Canada, unde trăiește și astăzi. Eu, nu numai că, evident, nu am oferit nicio informație Securității, ci mi-am asumat acest risc, am anunțat după termenul pe care-l stabilisem împreună, de două sau trei săptămâni, i-am informat părinții că el a plecat de fapt din țară și nu se mai întoarce și asta este tot”, a mai afirmat Crin Antonescu.

„Eu, în legătură cu această declarație pe care chemat la Securitate, în calitate de urmărit, și în care nu am dat nicio informație împotriva acestui om, cer doar ca această declarație să fie făcută publică, nu am absolut nimic de ascuns, am fost o victimă a Securității, nicidecum un colaborator, cu atât mai puțin un colaborator al Securității în calitate de poliție politică. Eu înțeleg că într-o campanie se pot întâmpla multe lucruri – ăsta mi se pare, totuși, unul dintre cele mai mizere și, încă o dată, cer CNSAS-ului să publice această declarație, nu am nicio altă formă de colaborare cu Securitatea, asta nu e o formă de colaborare cu Securitate. Le spun celor care nu știu sau le amintesc celor care știu, care au trăit acele vremuri, că nu era facultativ să te prezinți dacă erai convocat la Securitate și că asta figurează, probabil, nu știu, în dosarul Securității cu explicații foarte clare cu privire la calitatea mea de urmărit. Așadar, încă o dată, nu am furnizat niciodată nimănui, nici Securității, informații care să dăuneze cuiva, mai mult decât, l-am acoperit pe prietenul meu, aș fi putut fi acuzat de tăinuire dacă vechea Securitate ar reveni în funcție. Nu am absolut nimic de ascuns, sunt om care în permanență am avut trecutul și sub acest aspect și sub altele la vedere”, a subliniat el.

Știre inițială

CNSAS verifică, înainte de alegeri, dacă cei care au intrat în cursa electorală au colaborat cu Securitatea. Anterior, în 2005, Consiliul a transmis o decizie de „neapartenență și necolaborare cu Securitatea” în cazul lui Antonescu.

Potrivit adeverinței publicate marți, Crin Antonescu, „în cadrul cercetării informative inițiate de Securitate asupra domnului C.S., precum și a anturajului acestuia, titularul adeverinței, profesor de istorie la Școala generală Niculițel și prieten apropiat cu C.Ș., a fost convocat de organele de Securitate și a dat o declarație, dată 13.01.1988, olografă, semnată cu numele real”.

CNSAS subliniază în acest context că „persoana care a furnizat informații cuprinse în declarații, procese verbale de interogatoriu sau de confruntare, date în timpul anchetei și procesului, în stare de libertate, de reținere ori de arest, pentru motive politice privind cauza pentru care a fost fie cercetată, fie judecată și condamnată, nu este colaborator al Securității”.