Analistul Remus Ștefureac, despre sabotajul rusesc de la fabrica Carfil: „Este un punct de inflexiune”

Într-o postare publicată marți pe Facebook, Ștefureac a explicat că acțiunile atribuite Moscovei se înscriu în categoria „măsurilor active”, un concept provenit din doctrina sovietică de spionaj și război hibrid, care include dezinformarea, propaganda, influența politică și, în formele cele mai agresive, sabotajul și diversiunea.

Analistul susține că România s-a confruntat cu mai multe forme de astfel de acțiuni, la care se adaugă incursiunile dronelor militare rusești în spațiul aerian și în apele teritoriale ale țării.

„Este un arsenal de război care încalcă grav suveranitatea României și implicit a Uniunii Europene și a NATO”, arată analistul.

Referindu-se la comunicatul SRI privind incendiul de la fabrica Carfil, analistul a subliniat importanța poziției comune a instituțiilor implicate în documentarea și investigarea cazului.

„Principalul serviciu de informații al țării, serviciul militar de informații, Armata, Internele și procurorii care investighează crima organizată și terorismul (SRI, DGIA, MApN, MAI și DIICIT) o spun la unison, în mod oficial, cu informații și anchetă judiciară, ca să fie clar pentru oricine ar mai putea avea confuzii și îndoieli, vecine cu trădarea: Rusia derulează agresiuni grave pe teritoriul României! Sunt veritabile acte de război față de care avem obligația de a ne apăra împreună cu aliații noștri din NATO și Uniunea Europeană cu care, de altfel, am și colaborat în documentarea acțiunilor de sabotaj ale Rusiei”, a explicat acesta.

În opinia sa, comunicarea oficială privind cazul Carfil reprezintă „un punct de inflexiune în modul în care România se raportează la agresiunile rusești”.

Totodată, Remus Ștefureac consideră că autoritățile române au adoptat până acum, în general, poziții moderate în raport cu acțiunile ostile ale Rusiei, ceea ce ar fi contribuit la menținerea unei stări de ambiguitate în spațiul public.

„Este evident că până acum am adoptat, în general, poziții politice și reacții moderate. Dincolo de o posibilă intenție de evitare a escaladării, efectul mai mare a fost menținerea unei stări de ambiguitate in spațiul public. Urmarea a fost ca instrumentele propagandistice ale Kremlinului (lideri politici, diverși influenceri, mijloace media) au fost încurajate să întrețină o stare de confuzie în opinia publică care a afectat serios sprijinul populației pentru măsurile de protecție și apărare a țării. 

Tot ce putem spera după acest moment de clarificare a apelor este că elitele noastre politice vor fi mai hotărâte  în poziționarea față de Rusia, că populației îi va fi mai limpede cine este agresorul în acest război, cine amenință cu adevărat și prosperitatea și libertatea și viata, că vom realiza, în al doisprezecelea ceas, care sunt costurile reale pentru România și că vom ști să ne mobilizăm mai bine și noi și pe aliații noștri în apărarea țării care este și teritoriu al NATO și al Uniunii Europene.”

În finalul mesajului, analistul a criticat dur reprezentanții curentului suveranist pe care îi consideră favorabili intereselor Moscovei, susținând că aceștia acționează „fie din oportunism, fie din prostie, fie de-a dreptul din trădare de țară”.