Din cele peste 800 de plângeri formulate după evenimentele din noaptea de 10 spre 11 august au rezultat două dosare. Unul a fost, de fapt, o sesizare din oficiu a Parchetului Militar, la inițiativa procurorului militar Bogdan Pîrlog și celălalt a derivat dintr-o plângere care viza nu doar comportamentul abuziv al forțelor de ordine, ci și comportamentul infracțional al fostului ministru de Interne, Carmen Dan și al fostul șef al Camerei Deputaților, Liviu Dragnea.
Din ce rezultă la nivel oficial, s-au făcut cercetări penale pe conduita infracțională a celor doi. Dar, pentru că dosarul s-a închis, rezultatele acelor cercetări, probate sau nu, s-au închis și ele. Acum, când s-a pus problema redeschiderii, este încă neclar dacă acea parte a dosarului va fi și ea redeschisă. Iar, dacă va fi, există justa posibilitate ca Dragnea și Dan să scape de acuzații, prin anularea întregii cercetări penale efectuate pe numele lor. Și astfel, riscul ca ei să scape nepedepsiți după episodul acela este uriaș acum.
Chestiunea a fost adusă în discuție de către procurorul militar care a deschis dosarul „10 august”, mai precis Bogdan Pîrlog. Acesta a povestit în cadrul Interviurilor PressHub cum s-a mers, de fapt, dosarul cel mai traumatizant al generației tinere din România.
„În afară de aceste plângeri care au venit la noi și de sesizarea noastră din oficiu, au existat plângeri adresate parchetelor militare de pe lângă Parchetul de pe lângă Înalta Curte. Una dintre plângeri, pe l lângă presupusele abuzuri comise de jandarmi și de către conducerea jandarmeriei, reclama și fapte penale care ar fi fost comise de către Ministrul de Interne, Carmen Dan și de către președintele Camerei Deputaților, cred că era Liviu Dragnea. Calitatea acestor persoane atrăgea competența Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție. De aceea, pe data de 14 sau 15 august s-a dispus preluarea dosarului nostru pentru reunirea cu cel de la Înalta Curte.”, a declarat Pîrlog.
Deși faptele comise de Carmen Dan și Liviu Dragnea au fost cercetate, se pare că instanța nu s-a declarat mulțumită de probele directe. Și e drept că acestea au fost evitate și excluse din schema infracțională încă de la momentul premeditării ei. Să nu uităm că ministrul de atunci, Carmen Dan, era în concediu, dar s-a prezentat la sediul MAI; refuzând însă să dea detalii despre cele petrecute peste noapte.
Bogdan Pîrlog vorbește și despre posibilitatea redeschiderii dosarului cu includerea conduitei infracționale a lui Dragnea și Dan.
„În privința faptelor de care erau acuzați Dragnea și Dan, aici avem o problemă juridică destul de serioasă. În momentul în care s-a formulat acea plângere penală, care cuprindea și acele persoane cu calitate specială și care atrag o competență specială, s-a început urmărirea penală cu privire la faptă. Dar urmărirea penală cu privire la faptă cuprindea și presupusa contribuție infracțională a acestor persoane. Astfel încât cadrul infracțional a fost stabilit în legătură cu aceste presupuse fapte comise de cei doi. În limbaj non-juridic, putem spune că s-au făcut cercetări penale cu privire la cei doi. În momentul în care dosarul a fost preluat la DIICOT, s-a preluat absolut tot și s-a reunit la dosarul pe care îl avea Direcția neînchis. În momentul în care s-a dat soluție, s-a dat soluție pe absolut tot, închizându-se dosarul complet. Acum apare epopeea redeschiderii, în care apar două probleme serioase. Una este faptul că procurorul general a respins cererea de abținere făcută de procurorul șef al Direcției. Nu pot să-mi explic argumentele, nu am văzut care a fost motivarea respingerii, așa că nu îmi dau seama în ce măsură aș putea să le discut.”, susține Pîrlog.
Mai mult, acesta aduce în discuție o situație care ar putea anula întreaga cercetare penală în privința celor doi.
„Citind redeschiderea, nu este foarte clar dacă s-a redeschis cu privire la tot. Există posibilitatea să se fi redeschis cu privire la tot ce se închisese și atunci se redeschide dosarul și cu privire la situația de fapt în care se reclamau presupuse fapte penale comise de către cei doi, ministrul și președintele Camerei. În atare situație, instanța competentă de a se pronunța asupra redeschiderii este Înalta Curte. Sau redeschiderea nu privea această parte și atunci înseamnă că soluția dispusă cu privire la presupusele fapte comise de către aceștia rămân în afara cercetărilor. În măsura în care se vor opera cercetări și cu privire la fapte reclamate a fi comise de către aceștia sau nu, e prematur să ne pronunțăm. Bineînțeles, chiar dacă ar rămâne ipoteza că nu s-a redeschis cu privire la acele fapte, se poate redeschide, oricând apar elemente noi. Dar dacă s-a redeschis și cu privire la această parte a situației de fapt, atunci avem o problemă serioasă. Pentru că inițial a fost selectată Curtea de Apel, care nu este competentă după niciun criteriu al redeschiderii, s-a declinat la acel moment, pentru că bănuiesc că judecătorul nu a avut elemente din care să deducă că s-a redeschis și cu privire la cei doi, s-a declinat la Tribunal și dacă Tribunalul redeschide și dacă situația de fapt pentru care s-a dispus redeschiderea privește și presupusa conduită infracțională a celor doi, atunci avem mari probleme de legalitate cu privire la urmărirea penală ulterioară. În măsura în care s-ar ajunge la o trimitere în judecată față de cei doi, riscăm să se constate nulitatea absolută a întregii urmăriri penale, întrucât redeschiderea s-a făcut de către o instanță inferioară celei competente.„, a mai declarat Pîrlog la Interviurile PressHub.
