Prădătorii sexuali online, mai activi în pandemie

Prădătorii sexuali online, mai activi în pandemie

E seară și copilul tău, care are cont de Instagram și acces nelimitat pe rețele de socializare, vorbește cu cineva de ore întregi. Crede că poartă o discuție cu un alt copil, poate un pic mai mare decât el, care-i arată înțelegere și-i alocă timp. Amicul lui virtual îi cere să facă niște fotografii ciudate, ca și demonstrație de încredere. Și de la accept se dezlănțuie, de obicei, o furtună de evenimente, condimentată cu șantaj și, adeseori, cu abuzuri sexuale concrete, obținute prin amenințarea că respectivele fotografii sau filmulețe vor deveni publice…

Mii de copii din România au alertat în ultimii ani autoritățile cu privire la faptul că ar fi fost martori sau chiar victime ale unor prădători sexuali, care au dus la abuz online sau chiar pornografie infantilă.

În cele mai multe dintre situații, victimele nu aveau nici măcar 10 ani împliniți. Numărul lor a tot crescut de la un an la altul și nici măcar astăzi nu se poate face o estimare concretă a victimelor abuzului online, pentru că o mare parte dintre ele nu spun niciodată prin ce au trecut. Pandemia a agravat situația.

Când riscul virtual devine risc real

Petrecerea online a timpului s-a transformat cumva într-o stare de fapt foarte naturală, valabilă atât pentru adulți, cât și pentru copii. Copii care nu fac doar școala online, ci și socializarea online. Ca atare, prădătorii sexuali online au găsit aici o oportunitate de neratat.

În esență, pornografia infantilă este definită drept „angajarea, folosirea, inducerea, atragerea sau constrângerea unui copil în a se implica sau a asista altă persoană într-un comportament sexual explicit sau simulat, în scopul producerii unei imagini vizuale a unui astfel de comportament”.

Procurorii care cercetează infracțiunile de pornografie infantilă îi sfătuiesc, în general, pe cei care ar putea deveni victime să refuze orice solicitare de a se dezbrăca în fața camerei de luat vederi și de a spune părinților despre cele întâmplate. Însă, de cele mai multe ori, victimele nu procedează așa. Ele au, în primă instanță, o foarte mare încredere în persoana cu care petrec timpul online.

„Situația victimelor abuzurilor de tip sexual s-a înrăutățit în pandemie, iar mediul online permite o exploatare a ființelor umane într-un mod și mai ascuns, astfel încât e mai dificil pentru organele de aplicare a legii să identifice victimele și să desfășoare operațiuni de salvare a acestora. Și, având în vedere situația economică, agravată de criza COVID, riscul de exploatare online a unor persoane crește semnificativ.”, spunea Robert Crepinko, Coordonatorul Centrului European pentru Trafic de Migranți din cadrul EUROPOL în cadrul Conferinței „Împreună împotriva traficului de persoane”

Multe dintre abuzuri au loc chiar în interiorul familiei, acolo unde apropiaţii îi conving uşor pe cei mici să facă ce le cer.

În plus, traficanții de persoane s-au adaptat la condițiile pandemiei și știu acum să facă racolările și virtual. Astfel, potrivit procurorului Dan Alexandru Popa, „pandemia a devenit un cadru de care infractorii au profitat.

De altfel, una dintre victimele traficului de persoane, Larisa Butnariu, realizează de ceva vreme tutoriale pe YouTube, în cadrul cărora le explică oamenilor că nu e deloc în regulă să dea acces necondiționat copiilor pe Internet, la fel cum nu e deloc recomandat ca părinții să-și expună copiii în mediul virtual, din prea multă dragoste. Acum, pe internet circulă și o petiție pentru siguranța pe Internet, după ce o tânără din România a fost scoasă la vânzare pe Facebook, în schimbul a 400 de euro.

„Am început acum aproape un an şi jumătate să discut despre pericolele care ne pândesc pe noi ca tineri pe social media. La o simplă analiză pe Google descoperim fața întunecată a internetului, aceea în care copiii/tinerii/chiar adulții sunt scoşi la vânzare fără ca cineva să intervină. În data de 29.10.2020 chiar am dat de un individ pe un grup de Facebook care permitea traficarea/folosirea de către oricine doreşte a unei copile de 14 ani, ea fiind prezentată ca o fată de moravuri uşoare, care pentru 50 de lei îşi vinde trupul. A trebuit să intervin cu ajutorul mai multor activişti pe domeniul anti-trafic, deoarece o persoană fizică nu poate reclama în lipsa unei relații de rudenie clară cu victima o faptă de natură penală,de cele mai multe ori astfel de reclamații/plângeri/sesizări fiind clasate „din lipsă de probe”.”, arăta Larisa Butnariu în cuprinsul petiției.

Și, ca de obicei, adaptarea organelor de aplicare a legii la noile condiții se întâmplă mult mai încet decât în cazul infractorilor, mult mai abili în a se plia pe circumstanțe și de a supraviețui în orice condiții.

De altfel, într-un raport al Parlamentului European se arăta faptul că „rețelele infracționale de abuz sexual asupra copiilor pe internet sunt complexe și autoritățile noastre de aplicare a legii se confruntă cu provocarea de a lucra cu acte legislative care nu sunt întotdeauna adaptate la cerințele viitoare.

Extras dintr-un Raport al Comisiei pentru Libertăți Civile

Studiile arată că pre-adolescenții sunt mult mai predispuși să caute conținut erotic pe internet decât persoanele care au depășit vârsta de 25 de ani. În același timp, pe Twitter există aproximativ 10 milioane de profile cu conținut pornografic.

În 1996, Primul Congres Mondial împotriva exploatării sexuale a copiilor în scopuri comerciale, desfăşurat la Stockholm, prezenta o statistică conform căreia un milion de imagini pornografice şi 40 milioane de pagini de internet erau consacrate pornografiei infantile. În aceste condiții, doar cu greu ne putem imagina la câte pagini de internet pliate pe această tematică s-a ajuns de atunci și până astăzi.

Prădător în pandemie

Un caz recent arată care este tiparul de comportament al prădătorului sexual de minori în mediul online în pandemie. Este cazul unui bărbat de 42 de ani, cercetat acum penal, după ce ar fi șantajat minori cu publicarea în mediul online a unor filmulețe cu caracter pornografic.

Acesta are două locuințe în municipiul Roman, ambele fiind percheziționate de polițiști din cadrul Serviciului de Combatere a Criminalității Organizate Harghita.

Bărbatul este bănuit de faptul că în ultima parte a acestui an ar fi realizat mai multe materiale pornografice cu minori, însă nu s-a oprit la asta. Amenințând cu difuzarea lor în mediul online, bărbatul ar fi șantajat mai mulți copii și astfel polițiștii au intrat pe firul poveștii sordide.

În urma perchezițiilor, aceștia au ridicat de la locuințele bărbatului o tabletă, un telefon mobil, 5 carduri de memorie și un memory stick, pe care erau stocate zeci de fotografii și materiale video.

Potrivit Poliției Române, cele două percheziții au avut loc pe data de 9 decembrie la locuințele bărbatului bănuit de comiterea infracțiunilor de pornografie infantilă, act sexual cu un minor și șantaj.

De caz s-au ocupat polițiștii Serviciului de Combatere a Criminalității Organizate Harghita din cadrul Brigăzii de Combatere a Criminalității Organizate Târgu Mureș, împreună cu procurorii D.I.I.C.O.T. – B.T. Harghita. Bărbatul a fost reținut pentru 24 de ore, iar ieri a ajuns în fața instanței. Tribunalul Harghita a admis propunerea procurorului din cadrul D.I.I.C.O.T. – B.T. Harghita şi a dispus arestarea preventivă a acesteia pentru 30 de zile.

Acțiunea a beneficiat de suportul de specialiate al Direcției Operațiuni Speciale din cadrul Poliției Române. Cercetările sunt continuate în vederea stabilirii şi documentării întregii activităţi infracţionale a celui în cauză, sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de pornografie infantilă, șantaj și act sexual cu un minor.

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată.