Adevărata performanță a guvernului PNL: n-a luat nicio măsură împotriva traficului uman

Adevărata performanță a guvernului PNL: n-a luat nicio măsură împotriva traficului uman

La sfârșitul anului 2019, noul guvern PNL a reprezentat pentru mulți o speranță. După guvernarea Dăncilă și după abuzurile lui Liviu Dragnea asupra justiției, o nouă guvernare, indiferent de culoarea ei, reprezenta o perspectivă mult mai atrăgătoare. Impulsionați de această speranță, pe data de 19 noiembrie 2019, 63 de ONG-uri din domeniul justiției și drepturilor omului au solicitat noului guvern PNL luarea de măsuri urgente împotriva traficului de persoane. Potrivit unui raport al Centrului European pentru Educație și Cercetare Juridică, niciuna dintre măsurile cerute nu a fost implementată.

După cum știm, cu doar câteva zile în urmă, Ludovic Orban, fostul premier al României, era premiat de Ambasada Statelor Unite pentru „eforturile axate pe promovarea democrației, a statului de drept și pe combaterea traficului de persoane”. Ei bine, potrivit specialiștilor angrenați în lupta anti-trafic, „nu cunoaștem nicio măsură coerentă implementată de Guvern în domeniul luptei împotriva traficului de persoane în perioada de monitorizare”.

Astfel, lui Ludovic Orban i s-a cerut de către cele 63 de ONG-uri să „își asume responsabilitatea unor politici și reforme eficiente în domeniul combaterii traficului de persoane, care reprezintă atât o problemă de siguranță națională, cât și o problemă europeană care afectează în mod grav imaginea României.”

Extras din Raport

Ce a făcut, de fapt, Guvernul? A blocat inițiativa Senatului României de a amenda legislația penală în materie de trafic de persoane și de eficientizare a activității DIICOT. Conform legii, Guvernul trebuia să trimită un punct de vedere Senatului până la data de 16 octombrie 2020, însă acesta nu a fost trimis, blocând astfel procesul legislativ al proiectului de lege inițiat de senatorul Vlad Alexandrescu.

Ministrului de Interne, Marcel Vela, i s-a cerut să facă verificări asupra motivelor pentru care ANITP raportează date false cu privire la numărul de cetățeni români traficați și să se asigure ca această practică încetează; să asigure proceduri de sancționarea polițiștilor implicați în rețele de trafic. În plus, pe parcursul anului 2020, s-a solicitat implementarea Strategiei Naționale împotriva Traficului de Persoane și promulgarea legii referitoare la căutarea persoanelor dispărute.

Solicitarea a rămas fără rezultat, pentru că ANITP a continuat să raporteze date cu 50% mai mici decât cifrele raportate de UE. În plus, „la 2 ani de la adoptarea Strategiei Naționale împotriva Traficului de Persoane (2018-2022) și la sfârșitul primului Plan de Acțiune (2018-2020) nu au fost alocate resurse pentru implementarea acestora, fiind astfel niște documente scriptice, fără efecte practice. Grupul de experți care trebuia să realizeze vizitele de monitorizare conform Strategiei nu a fost numit nici până în prezent, la 2 ani de la momentul la care monitorizarea trebuia să înceapă„, arată raportul.

Ministrului Justiției, Cătălin Predoiu, i s-a solicitat realizarea unei legislații coerente în materie de combatere a criminalității organizate și pregătirea corespunzătoare a magistraților, precum și transpunerea corectă a Directivei UE privind protecția victimelor și amendarea art. 182 NCP conform prevederilor art. 2 din Directiva Anti-trafic, în special cu privire la includerea prevederii „exploatarea activităților infracționale” care,din motive necunoscute, nu a fost transpusă în legislația penală a României.

Ce a făcut Predoiu? Ei bine, a secretizat toate dosarele de trafic de persoane, pretinzând că astfel sunt protejate datele personale ale victimelor. În realitate această măsură este în avantajul rețelelor de trafic de persoane, deoarece ONG-urile și mass-media nu mai pot aduce în atenția publicului larg erori majore făcute în aplicarea legii.

Mai mult, Secția specială anti-trafic a DIICOT, deși ar fi trebuit să fie funcțională de mult timp, nu a fost încă aprobată de Ministrul Justiției.

Și, ca o cireașă pe tort, Klaus Iohannis a promulgat pe data de 26 noiembrie 2020, o lege prin care se revine la forma inițială a prevederilor din Codul Penal Român. Însă noul text de lege promulgat de Președinte este aplicabil numai cauzelor în care faptele s-au comis după intrarea în vigoare a acestuia – adică doar faptelor săvârșite după data de 26 noiembrie 2020.

Raportul susține că astfel, persoanele care au comis fapte de trafic de minori sau pornografie infantilă înainte de 26 noiembrie 2020, beneficiază de legea mai favorabilă promulgată de Președinte în data de 29 octombrie, inclusiv persoanele arestate în acțiunile EUROPOL (4 noiembrie), INTERPOL și DIICOT.

Cu alte cuvinte, deși Ludovic Orban a fost apreciat de ambasadorul SUA, Adrian Zuckerman, pentru eforturile făcute în materia traficului de persoane, de fapt, aceste eforturi nu doar că nu au existat, ci au fost orientate într-un cu totul alt sens decât cel al protejării victimelor traficului uman. Iar performanța fundamentală a Guvernului Orban este, din punctul de vedere al celor 63 de ONG-uri din domeniul juridic și al drepturilor omului este aceea de a nu fi luat, de fapt, nicio măsură pentru combaterea traficului de persoane.

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată.