joi, martie 28, 2024

PUNEM REALITATEA SUB LUPĂ

AcasăInterviuINTERVIU Psihologul Daniel David: "Celelalte generații au mai prins războaie, foamete, generațiile...

INTERVIU Psihologul Daniel David: „Celelalte generații au mai prins războaie, foamete, generațiile tinere au crezut probabil că lumea este un mic paradis”

Pandemia ne-a afectat la nivel emoțional pe fiecare dintre noi. E, totuși, important de știut în ce măsură a făcut-o, mai ales că există posibilitatea ca pe unii criza să-i fi ajutat să evolueze. INVESTIGATORIA a discutat această ipoteză cu profesorul universitar de psihologie clinică și psihoterapie, rectorul Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, Daniel David. Acesta ne-a vorbit despre tulburările la nivel psihologic care pot veni la pachet cu perioadele de criză, dar și despre mecanismele care ne pot ajuta să facem față mai bine situațiilor stresante și chiar să ne dezvoltăm la nivel cognitiv.

Reporter: Pandemia ne-a afectat la nivel psihologic pe toți. Ați putea, totuși, să ne explicați în ce fel și în ce măsură?

Daniel David: Pandemia în sine este un eveniment. Evenimentul niciodată nu generează direct probleme psihologice, ci modul în care noi ne raportăm la eveniment generează probleme psihologice. Aceia dintre noi care avem o raportare irațională la evenimente, adică avem tendința să catastrofăm, nu avem toleranță la frustrare, facem evaluări globale asupra situației, avem cerințe nerealiste (adică ne dorim ceva și lucrul ăla trebuie să se întâmple), cei care au astfel de atitudini sigur că dezvoltă o stare mai puternică de stres în comparație cu cei care au o atitudine rațională. Adică, văd negativul, dar nu catastrofează, au toleranță la frustrare, nu fac evaluări globale și își formulează dorințele în termeni preferențiali, acceptând că uneori nu se întâmplă ceea ce-și doresc. Și atunci, în pandemie, cei care s-au raportat la realitate într-o manieră irațională și-au crescut nivelul  de stres.

R. Nu credeți că abordarea asta irațională a unora dintre noi a fost alimentată la mesajele panicarde ale autorităților, cel puțin la începutul pandemiei?

D.D. Nu, cred că  strategia aceea ține de altceva. Astea sunt mecanisme individuale ale minții umane. Aceste caracteristici le avem prin  profilul nostru individual, acest profil  nu este amorsat dintr-o dată de ce apare la televizor. Pandemia este cea care amorsează aceste lucruri și nu comunicarea autorităților. Și atunci, pot să spun că studiile de până acum, la nivel internațional, arată că totuși în pandemie, prevalența tulburărilor psihice în sens clasic, adică tulburări mintale, nu a crescut foarte mult. A crescut, însă, este drept, nivelul de stres. E ceea ce numim probleme psihologice, probleme de viață. Problemele psihologice  nu reprezintă neapărat tulburări psihice. De exemplu, eu pot să mă sperii, să fiu anxios în legătură cu un pericol, dar asta nu înseamnă că am tulburare de anxietate. Sigur că, pe termen lung, stresul poate duce la tulburări psihice. Dar dacă pandemia se va prelungi și nu rezolvăm aceste situații, s-ar putea să asistăm și la creșterea prevalenței tulburărilor psihice. Deci, scurt spus, este rău din punct de vedere psihologic, dar nu este atât de rău în privința creșterii prevalenței tulburărilor psihice. Sigur că ne-a afectat calitatea vieții și chiar funcționarea în anumite segmente sociale. De aceea, e bine ca cei care trec prin asta să apeleze la specialiști în psihologie, consiliere și așa  mai departe.

R. De ce prind atât de bine teoriile conspirației în perioadele de criză?

D.D. Sunt mai mulți factori care explică acest lucru. În primul rând, oamenii de bună dreptate își pun tot felul de întrebări, iar știința nu poate răspunde la toate întrebările, că de aia știința e dezvoltare continuă. Numai că oamenii nu au această înțelegere, dar au așteptări. Când pun întrebarea, așteaptă imediat răspunsul. Și atunci când știința nu poate să răspundă, mintea umană are dificultăți să tolereze incertitudinea și lipsa de răspuns și atunci apelează la alte explicații, care, de cele mai multe ori, sunt pseudo-explicații. Atunci când nivelul de analfabetism funcțional e atât de ridicat în țară, vă dați seama că asta favorizează pseudo-cunoașterea și pseudo-știința. Atunci când, înainte de pandemie, am antrenat în spațiul public vrăjitori, astrologi, horoscopiști și i-am dus în prime time și i-am pus să vorbească despre probleme economice și politice, n-am făcut decât să le dăm credibilitate, astfel încât ei acum se exprimă și despre pandemie, despre boală, despre virus și așa mai departe. Combinând acești factori, teoriile conspirației înfloresc. Ele înfloresc peste tot în această lume, dar la noi, dacă socotim și acești factori, vă dați seama că înfloresc puțin mai mult.

R. Cum se va face trecerea către normalitate, din punct de vedere psihologic?

D.D. Sigur că o să ieșim din pandemie, dar eu nu mi-aș dori să fim exact cei care eram înainte de pandemie, fiindcă orice experiență trebuie să ducă la o dezvoltare personală. Altfel spus, această pandemie ar trebui să ne dezvolte personal, să avem o mai mare toleranță la frustrare, o înțelegere mai nuanțată a lumii  și a pericolelor care există în această lume, pentru că am trăit așa cu iluzia că așa ceva nu se poate întâmpla. Celelalte generații au mai prins războaie, perioade de foamete, generațiile astea tinere au crezut probabil că lumea este un mic paradis, a fost un șoc pentru mulți, eu sper să învățăm ceva pentru a ne putea dezvolta, să fim mai pregătiți pentru pericole majore, și chiar societatea să fie alta. De exemplu, digitalizarea, dezvoltarea tehnologică în această perioadă a adus multe beneficia și eu sper să continue și după.

R. Dezvoltarea tehnologică n-a dus și la alienare cumva?

D. D. A dus la alienare, dacă ai folosit tehnologia într-o manieră proastă. Tehnologia în sine nu este bună sau rea, depinde doar cum o folosești.  Eu am spus că dacă ai fost creativ în această perioadă, poate ai putut socializa mai  mult cu familia, dacă erați în orașe diferite, în comparație cu perioada de dinainte de pandemie, când mereu amânai telefonul sau discuția pe care trebuia să o ai cu mama din alt oraș. Deci depinde cum ai utilizat această perioadă.

 

Carmen Dumitrescu
Carmen Dumitrescu
Jurnalist de investigație, cu o activitate jurnalistică bogată. Mediafax, G4Media, Europa FM, Realitatea.net sunt doar câteva dintre publicațiile cu care a colaborat de-a lungul vremii. A absolvit programul de cercetare și investigație "Edward R. Murrow" în Statele Unite ale Americii, în cadrul Poynter Institute din Florida. A fost premiată în cadrul Galei Superscrieri în anul 2019, obținând premiul din cadrul secțiunii "Presă Locală". Premiată de Ambasada SUA în cadrul evenimentului "Romanian Women of Courage" în anul 2019. Carmen este și scriitor, având până în prezent cinci romane publicate, cea mai recentă apariție editorială a sa fiind cartea "Cei care nu mint".
ARTICOLE ASEMĂNĂTOARE

2 COMENTARII

  1. […] să facem față mai bine situațiilor stresante și chiar să ne dezvoltăm la nivel cognitiv, potrivit Investigatoria.ro.Regii moderni ai asfaltului. Companiile care castiga licitatii de zeci de milioane pentru studii de […]

  2. […] mai bine situațiilor stresante și chiar să ne dezvoltăm la nivel cognitiv, potrivit Investigatoria.ro.Regii moderni ai asfaltului. Companiile care castiga licitatii de zeci de milioane pentru studii de […]

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Articole Populare

spot_img

Articole Populare