De ani întregi, la Ministerul Mediului se fac demersuri foarte serioase pentru derogarea de la măsurile de protecție a unor specii de animale sălbatice. Și acum, același minister, prin ministrul Tanczos Barna, face demersuri pentru realizarea unui studiu care să permită uciderea mai multor urși, pisici sălbatice sau râși. Ei bine, instanța nu pare a fi de acord cu aceste demersuri…
Studiul pentru estimarea efectivelor de urs brun la nivel național nu este nici pe departe bine intenționat. El este doar o scuză pentru creșterea numărului de urși puși în bătaia puștii de vânătoare a prietenilor din zona de interese și influențe ale celor care conduc, de ani buni, Ministerul Mediului. Iar INVESTIGATORIA a arătat această rețea de interese în articole precedente.
Din fericire, recent, instanța a anulat un ordin comun al Ministerului Mediului și al Ministerului Agriculturii din 2009 care permitea uciderea urșilor, prin derogări de la măsurile de protecție. Acțiunea în justiție a fost inițiată de Federația pentru Protecția Animalelor și Mediului (FPAM).
„Admite acţiunea. Anulează Ordinul nr.203/05.03.2009 privind Procedura de stabilire a derogărilor de la măsurile de protecţie a speciilor de floră şi faună sălbatice. Cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare, recursul urmând a se depune la Curtea de Apel Constanţa”, arată portalul instanței.
Pe data de 8 martie a acestui an, în Sistemul Electronic de Achiziții Publice a apărut anunțul că Ministerul Mediului are nevoie de un studiu „privind estimarea populaţiilor de urs, râs şi pisică sălbatică din România (Ursus arctos, Lynx lynx şi Felis silvestris) în vederea menţinerii într-o stare favorabilă de conservare şi pentru stabilirea numărului de exemplare din specia urs, râs şi pisică sălbatică din România care pot face obiectul derogărilor de la măsurile de protecție”.
Și mai interesant e faptul că ministrul Mediului, Tanczos Barna, a ieșit public zilele precedente și a spus că e necesar ca în România să fie uciși mai mulți urși, pentru a proteja omul.
„Noi am fost aleşi de oameni şi noi trebuie să găsim soluţii pentru a proteja omul în primul şi primul rând. Cu siguranţă, specia este strict protejată, populaţia de urşi trebuie protejată şi trebuie să avem soluţii de protejare a habitatului, a zonelor de linişte, a pădurilor acolo unde trăiesc aceste efective, dar nu putem să ajungem ca jumătate din populaţia de urşi să părăsească habitatul natural şi să ne trezim cu ei în localităţi, în curţile şcolilor, în zona de deal şi de câmpie, pentru că încet încet acolo vom ajunge”, a spus ministrul Mediului pentru Agerpres.
Barna nu a spus, însă, un cuvânt despre defrișările ilegale și despre distrugerea habitatelor naturale ale acestor animale sălbatice, care sunt principalele motive ce îi determină pe urși să coboare în zone populate de om și să producă daune acolo.
Se poate vorbi, deci, în acest moment despre periclitarea, prin măsurile luate de Ministerul Mediului, a existenței speciei de urs brun. Iar proiectele lui Tanczos Barna vizează și alte animale sălbatice,în afara urșilor, adică pisica sălbatică sau râșii, despre care nu prea se vorbește, deși oameni atacați de aceste specii sunt atât de puțini, încât nici nu știm dacă există.
ONG-urile care se ocupă de protecția mediului sunt de ceva vreme revoltate de aceste evoluții legislative și de aceste intenții care pun în pericol specii întregi de animale sălbatice.
De altfel, Agent Green, unul dintre cele mai puternice ONG-uri din domeniu, solicită Ministerului Mediului „să renunțe la orice inițiativă care ar urma să permită vânătoarea preventivă a ursului brun și să își concentreze activitatea prin abordarea cauzelor și nu a efectelor. Ori cauzele sunt: degradarea habitatului, schimbările climatice și persecuția speciei la inițiativa industriei vânătorii de trofee”.
