„Nașu” de la Craiova și povestea „contractelor pe viață”

„Nașu” de la Craiova și povestea „contractelor pe viață”

Rețelele de crimă organizată sunt din ce în ce mai adaptate la tehnologie. Astfel, grupări de traficanți își desfășoară de un timp activitatea online, unde sunt mai dificil de capturat. Doar că unii reușesc să facă acest lucru chiar… din spatele gratiilor. Așa s-a întâmplat cu gruparea lui „Nașu” de la Craiova, pe care procurorii DIICOT au destructurat-o recent.

Astfel, un număr de 30 de inculpați au fost trimiși în judecată, după ce rechizitoriul procurorilor i-a indicat drept rotițe într-un motor neobosit al unei importante rețele de crimă organizată, specializată în traficul de oameni.

Practic, la scurt timp după destructurarea unei grupări conduse de membru marcant al lumii interlope, unul dintre locotenenții acestuia, în timp ce se afla deținut într-un penitenciar, în tot intervalul cuprins de anii 2008 – 2011, împreună cu alți trei deținuți au folosit rețelele sociale în scopul recrutării unor tinere care practicau prostituția și, inducându-le în eroare, fie cu promisiunea unui viitor comun (metoda loverboy), fie cu identificarea unui loc de muncă avantajos, respectiv profitând de situația materială precară și naivitatea multora dintre tinere, le-au convins să se prostitueze în beneficiul lor.

Astfel, sub coordonarea liderului, căruia membrii grupării i se adresau cu apelativul „Naşu”, s-au pus bazele unei grupări infracţionale specializată, în principal, în traficul de persoane, trafic de minori şi proxenetism, dar și în şantaj, pentru că unele victime plăteau taxă de protecție.

După ce au ieșit din penitenciar, membrii grupării infracționale au continuat să recruteze şi alte victime, le-au transportat, adăpostit în locații din state occidentale (Germania, Spania, Italia, Marea Britanie, Elveţia) şi le-au constrâns să practice prostituția în diverse cluburi de profil.

Rechizitoriul DIICOT arată și faptul că la gruparea infracțională au aderat, în timp, şi alți membri ce făceau parte din acelaşi anturaj.

O parte dintre ei aveau rolul de a recruta victimele, dar și de a le transporta pe teritoriul Germaniei, de a le adăposti şi a le supraveghea, precum şi de a „colecta” veniturile obţinute din prostituţie.

Banii erau aduși în țară de către membrii grupării personal și apoi erau împărțiți sau erau folosite sistemele de transfer financiar, caz în care evitau, pe cât posibil, să apară la rubrica „beneficiar”, folosind intermediari.

După racolare, victimele ajungeau în țările de destinație stabilite de grupare și acolo erau constrânse fizic și psihic de membrii grupării să se prostitueze în folosul lor, în condiţiile în care nu cunoşteau limba, erau izolate de prieteni şi familie și nu dispuneau de resurse financiare pentru a se întoarce în ţară la momentul în care își dădeau seama de situația reală. Victimele care refuzau să practice prostituția erau sechestrate și supuse unor violenţe extreme, pentru a accepta umilințele fără comentarii.

În cele din urmă, din cauza violenţelor la care erau supuse şi a ameninţărilor cu acte de violenţă îndreptate împotriva membrilor familiilor lor, victimele erau nevoite să se prostitueze în beneficiul membrilor grupării infracţionale. Procurorii arată că în cele mai multe cazuri, victimele erau ţinute în imobile stabilite de inculpaţi, erau transportate zilnic la locurile unde erau obligate să practice prostituţia, erau permanent controlate/supravegheate, inculpaţii încălcându-le dreptul la viaţa privată, așa că multe erau, practic, sclavele membrilor grupării.

Actele de identitate le erau reținute, fapt ce le împiedica să expedieze o parte din veniturile obţinute din prostituţie, prin sistemele financiare de transfer, pe numele unor membri de familie. De asemenea, au fost situaţii în care inculpaţii invocau aşa-zise „contracte pe viaţă”, în sensul că victimele nu aveau nicio altă alternativă decât să se prostitueze în beneficiul lor.” – arată rechizitoriul DIICOT.
Unele victime au fost vândute altor traficanţi, în scopul exploatării, persoanele care le-au preluat primind şi informaţii în legătură cu victima, comportamentul acesteia pe perioada cât a fost exploatată, date despre familie, toate acestea în scopul de a fi şantajată, pentru a fi exploatată şi controlată mai uşor.
Au fost şi situaţii în care inculpații nu au mai reușit să deţină controlul asupra victimelor, chiar şi după aplicarea unor corecţii fizice, caz în care pentru a le determina să nu fugă sau să revină la domiciliile lor din ţară, le solicitau diferite sume de bani, sume pe care victimele nu aveau posibilitatea să le achite, fiind, astfel, obligate să continue activitatea de prostituție în beneficiul lor.

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată.