Parcurile naționale vor fi strict protejate de Ministerul Mediului, în urma presiunii publice

Parcurile naționale vor fi strict protejate de Ministerul Mediului, în urma presiunii publice

Ministerul Mediului a luat decizia de a începe procedurile pentru stricta protecție a parcurilor naționale din România și armonizarea cu principiile Uniunii Internaționale pentru Conservarea Naturii. Totul în urma unui studiu sociologic, comandat de asociația Agent Green, ce arăta că 90% dintre români își doresc protejarea parcurilor naționale.

Anunțul Ministerului Mediului a fost făcut la două săptămâni după ce Zuzana Caputova, președintele Slovaciei, a semnat decretul pentru reforma parcurilor naționale care va intra în vigoare la 15 ianuarie. În toți anii de până acum, una dintre asociațiile de mediu care s-au remarcat în lupta pentru protejarea parcurilor naționale a fost, desigur, Agent Green.

Pentru a atrage atenția asupra degradării parcurilor naționale, Agent Green a expus consecvent încă din anul 2009 agresiunile din acestea și a purtat numeroase procese în instanțe. Chiar dacă multe zeci de mii de hectare au fost degradate, altele au fost salvate integral. Chiar și cele degradate vor avea șansa de a reveni la o stare superioară de naturalețe în doar câteva decenii dacă ministerul va duce la bun sfârșit demersul actual și va lăsa procesele naturale să se desfășoare fără intervenția omului.

Cinci filme documentare, realizate de specialiștii Agent Green în perioada 2017 -2019, reflectă foarte corect gravitatea fenomenului exploatării ilegale a parcurilor naționale. Acestea vizează Parcul Național Domogled – Valea Cernei, Parcul Național Semenic – Cheile Carașului, Parcul Național Cheile Nerei – Beușnița, Parcul Național Călimani și Parcul Național Munți Rodnei.

Parcurile naționale acoperă doar 1% din suprafața țării, dar sunt cea mai prețioasă categorie de arii protejate ce adăpostesc cele mai valoroase elemente geologice și ecosisteme funcționale. De aici izvorăsc cele mai curate izvoare de apă. De aici ne vine cel mai pur aer. Aceste păduri atenuează impactul negativ al schimbărilor climatice și reprezintă loc de recreere. De aici, unde natura își urmează cursul, putem învăța cum pot fi îngrijite mai bine restul pădurilor din țară unde schimbările climatice încep să facă ravagii. Sunt singurele zone din țară unde în teorie nu se aud drujbe și arme de foc”, spune președintele Asociației Agent Green, Gabriel Păun.

În România au fost desemnate 13 parcuri naționale de interes național ce ocupă 1,33% din suprafața țării și 3,31% din suprafața împădurită a țării: Călimani, Cheile Bicazului – Hășmaș, Munții Rodnei, Piatra Craiului, Cozia, Buila Vânturarița, Retezat, Defileul Jiului, Domogled – Valea Cernei, Semenic – Cheile Carașului, Nera – Beușnița, Ceahlău și Munții Măcinului.

Un raport Agent Green arată că dintre acestea Cozia este cel mai împădurit parc, iar Retezat este parcul cu cea mai mică suprafață de pădure, mai mult de jumătate fiind pajiști alpine și zone glaciare. Pădurile din parcurile naționale din România acoperă în total 233.892,78 hectare, adică 0,99% din suprafața țării. Un singur parc național (Defileul Jiului) este administrat ca parc național prin aplicarea pe minim 75% a obiectivului principal, conform legislației naționale și a categoriei de management IUCN.

Un aspect interesant sesizat de organizația de mediu este acela că acele comunități locale din vecinătatea parcurilor naționale nu beneficiază de lemnul exploatat comercial care de cele mai multe ori ajunge la firme de procesare străine care în ultimii 15 ani au dezvoltat capacități de procesare a lemnului mai mari decât posibilitatea legală de exploatare la nivel național.

Sgent Green susține că există încă numeroase zone din România care din punct de vedere științific ar fi putut fi desemnate parcuri naționale (Munții Țarcu, Munții Făgăraș etc), însă acestea nici măcar nu sunt luate în calcul, proiectele de fundamentare științifică fiind respinse pe criterii politice de Ministerul Mediului.

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată.