joi, martie 28, 2024

PUNEM REALITATEA SUB LUPĂ

AcasăȘtiri InterneCEI DREPȚI ÎNTRE POPOARE (III): Valer Pop, înaltul demnitar care a respins...

CEI DREPȚI ÎNTRE POPOARE (III): Valer Pop, înaltul demnitar care a respins stigmatul stelei galbene

Valer Pop a făcut parte din elita României. Avocat de profesie și ministru în guvernele liberale, acesta a trăit în spiritul patriotismului întreaga sa viață și a luptat pentru interesele Ardealului în vremuri extrem de dramatice. Refuzul nedreptății a fost unul dintre principalele lui țeluri și este amintit atât pentru perioada în care a fost deținut în închisoarea Sighet, cât și pentru faptul că, în vremea Holocaustului, și-a convins fiica adoptivă, care era evreică, să nu poarte steaua galbenă.

Transilvăneanul Drept între Popoare s-a născut în vara anului 1892 în județul Bistrița Năsăud. Tatăl său a fost preotul greco-catolic Alexandru Pop. Cu o aplecare deosebită către studiul Dreptului, Valer Pop a urmat studiile universitare și cele de doctorat la Universitatea din Cluj.

În timpul primului Război Mondial, Valer Pop a fost înrolat în armată și a fost luat prizonier în Italia. În 1929 a devenit primul președinte al Asociației Generale a Românilor Uniți și a ocupat această funcție până în 1937.

Intrarea în politică a fost o chestiune cât se poate de naturală pentru el și foarte repede a urcat treptele recunoașterii publice, fiind desemnat ministru al Justiției în guvernul Iorga și apoi ministru secretar de stat în guvernele Tătărăscu.

În anul 1933, Pop a făcut mutarea riscantă pentru acele timpuri de a se căsători cu o evreică din familia Farkas. Nunta s-a petrecut la Cluj și, la scurt timp, a decis să o adopte pe fiica soției sale din prima căsătorie, Katalin-Catherina.

A devenit om politic și a rămas în istorie prin faptul că a purtat, în calitate de delegat al României, negocierile preliminare cu Ungaria pe problemele Transilvaniei în anul 1940.

De altfel, memoriile sale din acele vremuri sunt consemnate de el însuși și puse între coperțile unei cărți.

„Conferința s-a deschis la ora 12, din cauza întârzierii delegației ungare. Între timp mi-a reușit – cu ajutorul membrilor delegației – să dau sălii de ședintă un aspect mai potrivit, găsind-o într-o stare care nu cadra cu demnitatea Statului Român. Nici stenografii pentru ședință nu ni s-au pus la dispoziție. Andrey Hory, delegatul Ungariei, era însoțit aproape numai de ofițeri, toți cu revolver la centură, foarte siguri de sine.

În anul 1944, când tensiunile erau deja la ordinea zilei și evreii erau o țintă a autorităților, în calitatea sa de înalt demnitar acesta a convins-o pe fiica adoptive să refuze purtarea stelei galbene, forma de stigmatizare publică a evreilor. Mai mult, pentru a-și salva soacra, Lina Farcas, de la deportare a apelat la sprijinul unui prieten de-al său din Cluj și a reușit să o interneze, salvându-i astfel viața.

A venit apoi comunismul și în 1950, Valer Pop a fost arestat și dus la închisoarea Sighet. Momentul arestării sale este cunoscut în istorie drept “Noaptea Demnitarilor” (5 spre 6 mai 1950). Operațiunea aceasta a regimului comunist a dus la carceră un întreg lot de foști înalți demnitari români, printre care prim-miniștri, miniștri, secretari de stat, funcționari superiori ai administrației, generali ai armatei, academicieni și preoți. Majoritatea din ei erau făuritorii României Mari.

A fost transportat cu duba nr. 16964, alături de Alexandru Tătărescu, Ștefan Tătărescu, Emanoil Tătărescu, Constantin Argetoianu, Virgil Potârcă, Alexandru Lapedatu, Ion Răşcanu, Ion Savin, Filip August, Victor Gomoiu, Constantin Ilașievici, Gheorghe Taşcă și Ion Cristu.

La Sighet a petrecut cinci ani de umilințe și lipsuri majore. Cumva, însă, a supraviețuit.

Pentru umanitatea de care a dat dovadă în vremurile cruzimii legionare, înaltul demnitar a fost onorat de comisia Institutului Yad Vashem cu titlul de “Drept între Popoare”.

După cum am mai menționat, titlul acesta este acordat de institutul Yad Vashem pentru perpetuarea memoriei și eroilor din perioada Holocaustului. Faptele sale de eroism din acea perioadă sunt consemnate în dosarul 2580.

 

 

 

Carmen Dumitrescu
Carmen Dumitrescu
Jurnalist de investigație, cu o activitate jurnalistică bogată. Mediafax, G4Media, Europa FM, Realitatea.net sunt doar câteva dintre publicațiile cu care a colaborat de-a lungul vremii. A absolvit programul de cercetare și investigație "Edward R. Murrow" în Statele Unite ale Americii, în cadrul Poynter Institute din Florida. A fost premiată în cadrul Galei Superscrieri în anul 2019, obținând premiul din cadrul secțiunii "Presă Locală". Premiată de Ambasada SUA în cadrul evenimentului "Romanian Women of Courage" în anul 2019. Carmen este și scriitor, având până în prezent cinci romane publicate, cea mai recentă apariție editorială a sa fiind cartea "Cei care nu mint".
ARTICOLE ASEMĂNĂTOARE

2 COMENTARII

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Articole Populare

spot_img

Articole Populare