România este țara de tranzit a celor mai multe victime ale războiului din Ucraina, iar mobilizarea societății civile în primirea călduroasă a acestora a fost impresionantă. În mod paradoxal, din componența celulei de criză pentru Ucraina lipsește exact societatea civilă, după cum remarcă deputatul Oana Țoiu.
Societatea civilă și structurile asociative ale municipiilor și orașelor nu fac parte din celula de criză, a cărei rol este acela de a monitoriza și de a gestiona situația victimelor războiului din Ucraina ajunse în țara noastră în ultimele săptămâni. Oana Țoiu solicită remedierea de îndată a situației, de vreme ce soluțiile pe care țara noastră le-a găsit pentru gestionarea situației au venit preponderent din partea societății civile și a comunităților locale, mai puțin din partea autorităților.
Comisia de Lucru Interinstituțională Ucraina cuprinde, în formatul actual, Administrația Prezidențială, aparatul propriu de lucru al vicepremierului Kelemen Hunor, ministerele, Cancelaria prim-ministrului, Secretariatul General al Guvernului, Administrația Națională a Rezervelor de Stat și Probleme Speciale, Directoratul Național pentru Securitate Cibernetică și Comisia Națională pentru Controlul Activităților Nucleare.
Oana Țoiu atrage atenția că excluderea societății civile și a structurilor asociative ale municipiilor și orașelor e o eroare majoră, de vreme ce comunitatea este cea care s-a implicat efectiv în oferirea de soluții pentru refugiați în România.
„Ce a văzut o lume întreagă, societatea civilă și orașele, chiar și unele mici ca Milișăuți – care a găzduit peste 300 de refugiați deja, Guvernul refuză să vadă și să îi implice direct în celula de criză, prin structurile asociative. Și ONG-urile și primarii oricum oferă constant soluții și parte din soluțiile decise de Guvern vin indirect de la ele, de pe grupul de lucru în care s-au înscris organizațile civice care ajută, chiar dacă vorbesc mai mult singure între ele. DAR cu cât drumul de la problemă la soluție este mai lung și mai ”telefonul fără fir” cu cineva care cunoaște pe cineva, cu atât mai mult se pierde timp și competență prețioasă. Ei sunt cel mai aproape de refugiați zi de zi și au nevoie de câte un reprezentant direct la masa deciziilor.”, a punctat parlamentarul într-o postare publică.
Mai mult, Oana Țoiu susține că aceste excluderi importante din celula de criză pentru Ucraina ar putea veni din teama autorităților că societatea civilă ar putea puncta lipsa de acțiune sau diverse stângăcii ale autorităților în tentativele lor de rezolvare a situației.
„Poate le este frică miniștrilor să fie cineva în ședințe care să spună ce nu merge, dar tocmai și de asta este nevoie: ca această comisie nu doar să rezolve pe hârtie, ci până în ultima linie de implementare. Și acolo sunt primarii și societatea civilă.„
