Una dintre cele mai grave probleme ale României în acest moment este politica de distrugere a mediului. Pornind de la acest aspect, mai mulți parlamentari și-au unit forțele pentru a înființa un DNA al pădurilor, o direcție de investigare a infracțiunilor de mediu. La numai o zi după ce l-au protejat de Tanczos Barna, ministrul considerat responsabil de dezastrul pădurilor din România, deputații PNL și UDMR, alături de cei ai AUR și ai minorităților naționale, au dat un vot și pentru respingerea propunerii de înființare a DNA-ului pădurilor.
Astfel, mafia lemnului se simte în continuare protejată în România, chiar dacă eșecul inițiatorilor legii nu este total, de vreme ce propunerea legislativă urmează să se întoarcă la comisiile de specialitate. Cert este formarea unui front comun împotriva oricărei inițiative de protejare a mediului în țara noastră.
Proiectul de înființare al DNA-ului pădurilor aparține USR, care l-a depus în luna martie a anului 2020 și el a mai constituit subiectul dezbaterilor publice, după ce guvernul PNL l-a atacat la Curtea Constituțională. CCR a declarat proiectul neconstituțional, pe motiv că în cuprinsul său nu era formulată o sursă sigură de finanțare.
După votul dat acum împotriva proiectului, cei de la USR reacționează dur.
„Din pădurile României dispar, anual, circa 20 de milioane metri cubi de bușteni. Este extrem de grav ce se întâmplă. Avem 17 proceduri de infringement pe mediu deschise împotriva României, aerul pe care îl respirăm cu toții, inclusiv copiii noștri, este poluat, devenim groapa de gunoi a Europei. Infracționalitatea de mediu este la un nivel foarte ridicat și lucru acesta nu poate fi oprit decât prin înființarea unei structuri specializate. Unii spun că până acum au fost ținute lucrurile sub control, dar vedem cu toții cum au fost ținute. Dacă nu ai o unitate specializată de Parchet care să dea și rapoarte, să arate ce a făcut, nu se va întâmpla nimic. Curtea Constituțională, pe un motiv care e mai degrabă un pretext, acela al neindicării sursei de finanțare, a declarat legea neconstituțională. Cât am fost ministru, am propus diferite variante. După ce am plecat de la Ministerul Justiției, discuțiile s-au oprit brusc, nu s-a mai întâmplat nimic acolo. Asistăm la o evidentă schimbare de direcție, oameni din partidele mari vor cu tot dinadinsul să blocheze această inițiativă pentru că au interese directe, de familie, de partid. Sper ca parlamentarii care nu au aceste interese directe să accepte votarea proiectului USR”, declară Stelian Ion, deputat USR și fost ministru al Justiției.
Proiectul nu dispare definitiv din sfera decizională, ci se va întoarce în comisiile de specialitate în eventualitatea unei rediscutări a lui. După o nouă rundă de dezbateri va fi cerut din nou votul Camerei Deputaților și apoi al Senatului.
Într-un comunicat transmis astăzi presei, USR susține că nu va renunța la apărarea mediului și a pădurilor și, în eventualitatea în care actualul proiect va fi respins, va depune un nou proiect de înființare a DNA-ului pădurilor.
În paralel, eurodeputații USR continuă oricum demersurile în Parlamentul European pentru înființarea „Procurorului verde al UE”.
În iulie 2021, la inițiativa europarlamentarului Vlad Gheorghe, grupul Renew Europe din Parlamentul European a solicitat înființarea, în cadrul Parchetului European condus de Laura Codruța Kovesi, a unei structuri specializate în combaterea infracțiunilor împotriva mediului în toate statele membre UE.
