Războiul Rusiei împotriva Ucrainei aduce în prim plan necesitatea reformei ONU. Analiza unor experți japonezi

Războiul Rusiei împotriva Ucrainei aduce în prim plan necesitatea reformei ONU. Analiza unor experți japonezi

Odată cu invazia în curs de desfășurare a Rusiei în Ucraina, care a arătat că ONU funcționează defectuos, există țări, printre care Japonia, care pot încerca să impună o reformă drastică.

Însă, chiar și schimbările minore ale sistemului de cinci membri permanenți ai Consiliului de Securitate care dețin drept de veto vor fi probabil dificile din cauza acestei puteri în sine. Dar experții spun că se poate începe prin abordarea inițială a unor obiective mai realizabile, cum ar fi mărirea numărului locurilor nepermanente în Consiliul de Securitate și creșterea rolului Adunării Generale ca forum pentru exprimarea opiniei internaționale.

Între timp, Japonia, care își propune de multă vreme să devină membru permanent al Consiliului de Securitate, ar trebui să profite de această reformă pentru a căuta schimbări care să-i permită să-și mențină un loc nepermanent și, astfel, să-și afirme prezența în discuțiile consiliului, pentru perioade mai lungi de timp, conform experților.

„Rusia contestă Națiunile Unite prin încălcarea Cartei sale, așa că acum este un moment foarte important care pune sub semnul întrebării însăși rațiunea ONU de a exista”, a declarat Toshiya Hoshino, profesor la Școala de Politici Publice Internaționale din cadrul Universității din Osaka.

„Reforma ONU ar putea fi nerealizabilă pentru totdeauna dacă pierdem această oportunitate”, a completat acesta.

Pe 25 februarie, Rusia a respins un proiect de rezoluție a Consiliului de Securitate condus de SUA care ar fi condamnat invadarea Ucrainei de către Moscova, război ce a fost declanșat cu o zi înainte. Unsprezece membri s-au alăturat Washingtonului pentru a condamna invazia, în timp ce trei națiuni, inclusiv China, s-au abținut. De atunci, organizația nu a putut să ia măsuri eficiente.

„Unde este securitatea pe care trebuie să o garanteze Consiliul de Securitate? Nu există securitate, deși există un Consiliu de Securitate, dar e ca și cum nimic nu s-ar fi întâmplat”, a declarat președintele ucrainean Volodimir Zelenski, într-o intervenție video, la o sesiune a Consiliului de Securitate de la începutul lunii aprilie. Organismul acesta „pur și simplu nu poate funcționa eficient”, a completat acesta.

Discuțiile privind reformele Consiliului de Securitate au avut loc de multe ori înainte, dar nu au fost implementate propuneri, deoarece acestea presupun modificarea Cartei ONU, un proces care necesită ratificarea de cel puțin două treimi din cele 15 națiuni ale Consiliului de Securitate, inclusiv de toți membrii permanenți.

Yasuhiro Ueki, profesor la Școala de Studii Globale de la Universitatea Sophia, a spus că ar fi extrem de dificilă introducerea oricărei restricții asupra puterii de veto a membrilor permanenți.

Chiar dacă numărul membrilor permanenți crește, acest lucru ar putea însemna pur și simplu că vetourile sunt acordate mai frecvent, a adăugat acesta, menționând în același timp că ar exista și problema națiunilor ce ar fi selectate pentru a se alătura celor cinci existente care au locuri permanente.

De asemenea, beneficiul pentru Japonia de a obține o putere de veto „nu ar fi atât de mare atât timp cât Japonia și Statele Unite își mențin alianța solidă și legăturile economice strânse și împărtășesc valori comune. Astfel, Washingtonul ar putea în mod efectiv să opună veto proiectelor de rezoluții nefavorabile Japoniei”, a spus Ueki.

„Realitatea este că e dificil să te axezi, încă de la început, pe problema membrilor permanenți, așadar primul lucru de făcut este să te concentrezi pe extinderea sloturilor nepermanente”, a mai precizat Ueki, care a avut o carieră lungă ca oficial al ONU.

El a propus, de asemenea, extinderea mandatului de doi ani al membrilor nepermanenți la „aproximativ trei sau patru ani”, precum și să se permită realegerea lor imediată, ceea ce ar putea deschide calea pentru ca Japonia să „rămână ca membru al Consiliului de Securitate atâta timp cât e posibil și să fie implicată în discuții cât mai mult posibil, ca și cum Japonia ar fi mereu acolo”.

Japonia, care nu este în prezent în Consiliul de Securitate, a ocupat un loc nepermanent de 11 ori în total, mai mult decât orice altă națiune, și candidează pentru al 12-lea mandat în următoarea perioadă 2023-2024.

„Situația actuală va servi drept vânt în pupă pentru reforma Consiliului de Securitate al ONU și, de asemenea, pentru Japonia”, a spus Ueki.

Hoshino, fost ambasador al Japoniei la Națiunile Unite, este de acord cu necesitatea extinderii numărului total de membri ai Consiliului de Securitate și citează ca precedent o extindere din 1965, când numărul membrilor nepermanenți a crescut de la 6 la 10 din cei aproape 120 de membri ONU la acea vreme.

El a spus că numărul membrilor ONU e acum de 193 de națiuni, în comparație cu cei 51 de membri inițiali, ceea ce e un „motiv convingător” în sine pentru a include mai mulți membri nepermanenți în consiliu.

Acesta subliniază, de asemenea, componența dezechilibrată a actualilor membri permanenți – Marea Britanie, China, Franța, Rusia și Statele Unite.

„Nu există națiuni africane sau latino-americane și, desigur, toate cele cinci națiuni sunt puteri nucleare. În cazul în care compoziția rămâne incapabilă să reflecte vremurile în schimbare, atunci ar putea submina legitimitatea Consiliului de Securitate”, a spus Hoshino.

Experții subliniază, de asemenea, importanța tot mai mare a Adunării Generale a ONU, deși rezoluțiile acesteia nu sunt obligatorii.

Pe 28 februarie, Adunarea Generală, principalul organ de elaborare a politicilor ONU, a organizat o sesiune specială de urgență, o măsură neobișnuită folosită atunci când Consiliul de Securitate nu poate lua măsuri. Două zile mai târziu, a adoptat o rezoluție prin care condamna invadarea Ucrainei de către Rusia și cerea retragerea imediată a armatei ruse, chestiune susținută de 141 de membri.

Hoshino a lăudat mișcarea, spunând că transmite un consens al comunității internaționale și „reușește să transmită un mesaj puternic că Rusia este izolată”. El s-a referit, de asemenea, la alte două rezoluții – una de suspendare a Rusiei din Consiliul pentru Drepturile Omului și alta care cere îmbunătățirea situației umanitare legate de război.

În plus, marțea trecută, AG a adoptat o rezoluție ce are ca scop posibilitatea tragerii la răspundere a membrilor care dețin drept de veto în Consiliul de Securitate. Mișcarea a fost inițiată de Liechtenstein, care a declarat că peste 80 de țări au semnat în calidate de co-inițiatori, inclusiv Marea Britanie, Franța și Statele Unite, împreună cu Japonia și Germania.

Rezoluția va acorda un alt rol nou Adunării Generale și este un pas înainte, a spus Ueki.

„Cel mai realist mod de a solicita membrilor permanenți ai Consiliului de Securitate să practice auto-reținerea (cu privire la veto – n.red.) este întărirea rolului Adunării Generale”, a precizat acesta. (sursa: Japan Today)

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată.