Ambasadorul Finlandei în SUA, Mikko Hautela, îl cunoaște pe Vladimir Putin mai bine decât majoritatea diplomaților. S-a întâlnit cu Putin de zeci de ori, chiar și într-o saună, a relatat diplomatul în cadrul unui interviu acordat Fox News, pe parcursul căruia a precizat că Rusia a fost avertizată de la începutul anului că Finlanda ar putea alege calea aderării la NATO.
„În august 2014 zburam cu președintele Finlandei la Soci pentru a-l întâlni pe domnul Putin”, a spus ambasadorul Hautala.
Au fost primii care s-au întâlnit cu Putin după ce Kremlinul a invadat Crimeea.
Întrebat despre negocierile purtate cu Putin la saună, Hautela a răspuns: „Am fost în multe situații sociale cu el, da. Nu voi comenta nicio întâlnire anume, dar da, l-am văzut mult”.
Diplomatul finlandez a vorbit despre cum este Putin în prezent față de momentul în care l-a cunoscut în 2014.
„Cred că în acele vremuri era ceva mai pragmatic. A vrut să asculte, a vrut să înțeleagă celelalte puncte de vedere”, a spus Hautela, care vorbește fluent rusă și ucraineană.
„Ceea ce văd acum este că Putin a devenit mai ideologizat, mult mai puțin tolerant față de orice opinii diferite. El a ajuns la concluzia că relațiile cu Occidentul au dispărut, iar astfel nu mai are multe de pierdut”, a continuat acesta.
Hautela a devenit ambasadorul Finlandei în SUA în anul 2020. Chestionat de ce vrea Finlanda în prezent să adere la NATO, acesta a precizat că rușii nu ar trebui să fie surprinși că țara sa vrea acum să meargă pe calea euro-atlantică după ce Rusia a invadat Ucraina. Diplomatul a ținut să sublinieze că i-a avertizat personal în ianuarie că acest lucru s-ar întâmpla dacă trupele ruse ar invada Ucraina.
Potrivit sondajelor, 20% din finlandezi doreau în noiembrie anul trecut să se alăture NATO, iar acum aproape 80% vor să o facă, ceea ce e o schimbare radicală a sentimentului public după deceniile de neutralitate ce au urmat după cel de-al Doilea Război Mondial.
„Cred că schimbarea majoră a fost determinată de atacul rusesc, întrucât starea de spirit la nivelul societății a început să se schimbe rapid după aceea”, a zis Hautela.
„E vorba despre atacul asupra Ucrainei, care a fost total ilegal. A fost neprovocat. Cred că i-a șocat profund pe finlandezi pentru că au văzut că vecinul lor este cu adevărat capabil de o astfel de acțiune”, a completat acesta.
Astăzi, în timp ce Parlamentul suedez dezbate aderarea la NATO, schimbarea de ton a lui Vladimir Putin a fost la fel de surprinzătoare precum decizia Finlandei și Suediei de a solicita aderarea la Alianța Nord-Atlantică după decenii de neutralitate. Putin a spus că dacă NATO nu construiește baze în Suedia și Finlanda și nu va desfășura trupe permanente în cele două țări, Rusia nu va avea nicio problemă cu aderarea Finlandei și Suediei la Alianța Nord-Atlantică.
„Nu există o amenințare imediată pentru Rusia prin aderarea acelor țări. Dar extinderea infrastructurii militare pe acel teritoriu va necesita, evident, răspunsul nostru”, a zis Putin.
O parte dintre propagandiștii de casă ai Kremlinului au amenințat că vor fi desfășurate arme nucleare la granița Finlandei dacă finlandezii se alătură NATO. Însă, Putin a formulat astăzi un avertisment mai moderat și nuanțat.
Președintele Finlandei l-a sunat sâmbătă pe Putin pentru a-i spune că țara sa plănuiește să adere la NATO după decenii de neutralitate.
„După părerea mea, aderarea la NATO este un act de pace, este vorba despre războiul care nu se va întoarce niciodată în Finlanda”, a declarat prim-ministrul finlandez Sanna Marin în fața Parlamentului.
De asemenea, prim-ministrul Suediei Magdalena Andersson a motivat în fața Parlamentului necesitatea aderării țării sale la NATO: „Dacă Suedia ar fi singura țară din regiunea Mării Baltice care nu e membră NATO, atunci am fi într-o poziție foarte vulnerabilă, nu putem exclude ca Rusia să crească în acel moment presiunea asupra Suediei”.
Ambasadorul Finlandei în SUA nu s-a arătat surprins de avertismentele venite dinspre Rusia: „Întotdeauna au spus că vor reacționa într-un fel. Cel mai probabil vor plasa mai multe resurse militare aproape de granița finlandeză”.
„Arme nucleare?”, a fost imediat chestionat.
„Nu văd asta ca pe un fel de problemă majoră aici”, a spus Hautela.
„Finlanda are un număr mare de buncăre nucleare. Pregătiți acele buncăre?”, a întrebat jurnalistul.
„Au fost construite și pregătite și rămân pregătite”, a replicat diplomatul finlandez.
Spre deosebire de majoritatea cererilor de aderare la NATO, ambasadorul a precizat că Finlanda nu ar reprezenta o pierdere financiară pentru alianță.
„Împlinim toate criteriile pe care vi le puteți imagina. Suntem o democrație bine stabilită. Ne aflăm printre țările care stau cel mai bine la capitolul stat de drept. Suntem cea mai puțin coruptă țară din lume”, a spus Hautela.
„Avem o mulțime de capacități militare în raport cu dimensiunea noastră”, a completat acesta.
Finlanda cheltuiește deja mai mult de 2% din PIB pentru Apărare, spre deosebire de mulți membri NATO.
„Avem o armată mare. Avem o forță aeriană modernă. Cred că una dintre cele mai bune din Europa. Avem o artilerie uriașă. Cred că poate fi chiar și cea mai mare după Rusia. Este cu adevărat foarte puternică. 76% populația noastră este gata să ne apere țara militar, indiferent de rezultat”, a declarat Hautela.
Unele dintre cele mai sensibile și clasificate discuții ale ambasadorului cu alți diplomați și oficiali americani au loc în sauna sa din nord-vestul Washingtonului, D.C., unde pot fi purtate discuții sincere și nu există locuri unde să fie ascunse dispozitivele de ascultare. Aici își face adversarii să transpire, a glumit acesta.
Ambasadorul Hautela și-a petrecut anii de formare ca tânăr diplomat în Ucraina – vorbește fluent rusă și ucraineană. De asemenea, el a crescut cu poveștile bunicului său, un fermier finlandez, care a fost pe front la granița cu Rusia, luptând împotriva invaziei ce a fost declanșată de ruși asupra Finlandei în 1939, la începutul celui de-al Doilea Război Mondial, în timpul a ceea ce a devenit cunoscut drept Războiul de Iarnă. Erau -42 de grade celsius. Finlandezii i-au împins pe ruși înapoi, iar rușii au semnat un acord de încetare a focului după trei luni.
„Erau fermieri, doar oameni obișnuiți. Erau foarte patrioți. Unul dintre miturile din Rusia despre Finlanda este că obișnuiam să avem lunetiști în copaci”, a declarat Hautela. (sursa: AICI)
