Au trecut deja săptămâni bune de când jurnalista Emilia Șercan a denunțat o operațiune de kompromat pusă la cale împotriva sa. De atunci nu s-au găsit vinovați pentru situația creată și nici nu au existat scuze publice, deși povestea nu e despre Emilia Șercan, ci despre libertatea presei în România. Acum, jurnalista iese la rampă cu alte detalii din spatele operațiunii și explică o succesiune a evenimentelor care indică anumite vinovății.
Ne amintim că după publicarea informațiilor despre plagiatul de care s-ar face vinovat premierul României, Nicolae Ciucă, jurnalista Emilia Șercan a început să primească mesaje de amenințare. N-a trecut mult timp și au apărut și fotografiile personale, realizate în spațiul privat al propriei locuințe, fotografii pe care jurnalista nu le-a făcut niciodată publice. Succesiunea evenimentelor seamănă izbitor de mult cu situații de kompromat, aplicate mai ales în sfera regimurilor totalitare, în care viața privată a jurnaliștilor e folosită ca metodă de șantaj și presiune.
Emilia Șercan a cerut și expertiza unei companii de securitate cibernetică cu privire la momentul publicării fotografiilor pe un site din Republica Moldova, de care este legat chiar fostul parlamentar Cristian Rizea, fugit în Chişinău în urma unei condamnări definitive în România pentru infracțiuni de corupție.
Cu toate astea, materialul de pe site apare ca fiind publicat pe data de 17 februarie la ora 05:45. Diferența de peste 24 de ore între momentul încărcării imaginilor și data publicării materialului arată clar antedatarea și încercarea de mușamalizare prin intermediul acestui site-fantomă. Fabricarea materialului de pe patrianoastra.com și antedatarea lui ar fi trebuit să înlăture suspiciunile că Poliția Română ar fi scurs proba pe care eu am dat-o unei polițiste în data de 17 februarie la ora 10:29 și care a fost publicată pe site-ul infractorului Rizea, pe care statul român îl protejează de trei ani, în aceeași zi la ora 14:51. Ipoteza că telefonul mi-ar fi fost spionat, pe care mi-a sugerat-o șeful Poliției Române, chestorul Benone Matei, este infirmată de trei expertize independente pe care le-am solicitat unor reputate instituții internaționale specializate în securitate cibernetică.”, a scris Emilia Șercan pe Facebook.
De altfel, jurnalista a scris un articol pe această temă în publicația PressOne, explicând că are în continuare suspiciunea că statul român ar fi la originea acestei operațiuni de compromitere a sa, lucru care ar fi teribil, în condițiile în care libertatea presei în România este o chestiune extrem de delicată și ar fi inacceptabil ca bănuielile jurnalistei să se confirme.
Organizația Reporteri fără Frontiere a clasat starea libertății presei din România pe locul 48 în acest an și semnalează un declin în privința transparenței. Mai mult, raportul arată că viziunea guvernanților asupra libertății presei de la noi din țară încurajează cenzura și autocenzura.
