Corupția, principala frână în calea redresării ecologice a României: raportul Bankwatch și EuroNatur arată amploarea tăierilor ilegale

Corupția, principala frână în calea redresării ecologice a României: raportul Bankwatch și EuroNatur arată amploarea tăierilor ilegale

Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) alocă redresării economice a României o sumă foarte consistentă. Potrivit ultimelor date, Ministerul Mediului şi Romsilva  vor primi în acest scop 730 de milioane de euro pentru împădurirea sau reîmpădurirea a 56.700 de hectare. Însă un raport al Bankwatch și Euro Natur, realizat în parteneriat cu asociația de mediu Agent Green arată că acești bani nu-și vor atinge scopul, dacă nu se vor lua și măsuri pentru limitarea tăierilor ilegale în România.

Fenomenul tăierilor ilegale de la noi are o amploare nebănuită. De ani întregi, asociații de mediu, jurnaliști și chiar persoane fizice se luptă cu mafia lemnului, asumându-și unele dintre cele mai mari riscuri posibile. De altfel, nu e un secret pentru nimeni că investigațiile în domeniul acesta pot transforma oamenii cu bune intenții în victime directe ale sistemului corupt, care produce constant sume uriașe de bani din distrugerea mediului înconjurător.

Situația este destul de clară și în rapoartele anuale realizate din exteriorul țării, amploarea corupției în domeniu având proporții greu de bănuit. Noul raport al Bankwatch și Euro Natur, realizat în parteneriat cu Agent Green și alte asociații pentru mediu arată că măsurile planificate de împădurire și reîmpădurire nu au prea mult sens dacă nu sunt însoțite de măsuri de stopare a tăierilor ilegale și nesustenabile, precum și de măsuri de îmbunătățire a aplicării legii și de eliminare a corupției în întregul sector.

Veronica Tulpan, coordinator campanii Agent Green: “730 de milioane de euro pentru împădurirea sau reîmpădurirea a 56.700 de hectare, este suma pe care Ministerul Mediului şi Romsilva o va primi prin Planul naţional de redresare şi rezilienta (PNRR). Avem mari îndoieli  că aceste fonduri europene îşi vor atinge scopul, în condiţiile în care există dovezi că sumele alocate pentru astfel de campanii au dispărut pur şi simplu, fără ca un singur puiet să fie plantat. Chiar și folosiți corect, cu acești bani se puteau planta 3 milioane de hectare cu păduri noi. Nicidecum doar 0,056 milioane de hectare“.

Daniel Thomson, ofițer de politici UE pentru biodiversitate în cadrul CEE Bankwatch Network, a declarat, în acest sens, că: „Miliarde de euro din fondurile publice de redresare sunt acum în curs de plată, dar încă nu cunoaștem toate detaliile cu privire la ceea ce se finanțează de fapt. La prima vedere, multe proiecte pot părea inofensive – sau chiar benefice – pentru natură. Dar dacă se sapă puțin mai adânc, se descoperă un nou val de finanțări care dăunează biodiversității și care va avea consecințe pentru anii următori.

Starea biodiversității în UE necesită acțiuni imediate, iar fondurile UE disponibile în prezent oferă o oportunitate unică de a aborda această criză. Strategia UE în domeniul biodiversității prevede că este nevoie de cel puțin 20 de miliarde de euro pe an pentru a combate pierderea biodiversității. În ciuda acestui fapt, trebuie spus că  mai puțin de 1 % din cheltuielile fondurilor de redresare au fost alocate proiectelor de protecție sau de refacere a naturii, esențiale pentru atingerea obiectivelor strategiei.

Asociațiile pentru protecția mediului se plâng că o mare parte a proiectelor aprobate prin PNRR „au fost planificate și negociate în spatele ușilor închise, fără informații despre detaliate și fără o evaluare adecvată a impactului lor asupra naturii”.

„Un exemplu clar în acest sens este faptul că nu există dispoziții privind comitetele de monitorizare, deși acestea  sunt obligatorii din punct de vedere juridic pentru monitorizarea fondurilor politicii de coeziune. Ca atare, procesul a fost lipsit de transparență și de implicare a părților interesate pe parcursul implementării banilor. În prezent, se pare că proiectele sunt pur și simplu aprobate în timpul evaluării planurilor, fără a exista mecanisme
de monitorizare adecvate pentru a se asigura că realizarea lor este în conformitate cu evaluarea “fără daune semnificative”. Unele țări au înființat comitete de monitorizare, dar multe dintre ele nu au făcut acest lucru. Chiar și acolo unde au făcut-o, organizațiile de mediu nu sunt adesea prezente, spre deosebire de comitetele de monitorizare pentru fondurile de coeziune. Acest lucru ridică preocupări legate de faptul că s-ar putea rata
oportunitățile de a evita alte daune de mediu.”, se arată în cuprinsul raportului pentru România realizat de Bankwatch și Euro Natur.

Simultan, ministrul Mediului, Tanczos Barna anunță zeci de mii de hectare împădurite până în anul 2026.

Până la sfârșitul anului 2026 vom avea 56.700 ha de păduri noi. Avem pregătite ghidurile de finanțare si în curând le lansăm în consultare publica pentru a porni campania de împăduriri. Proprietarii de păduri care au obligația reîmpăduririi terenurilor exploatate in baza amenajamentelor silvice nu pot beneficia de finanțare. Ei trebuie să asigure regenerarea naturală sau împădurirea din fonduri proprii, conform prevederilor legale.”

Dar organizațiile de mediu și specialiștii în domeniu continuă să atragă atenția asupra faptului că, fără o implicare a autorităților de resort în limitarea corupției în domeniul mediului, aceste anunțuri entuziaste nu valorează nimic.

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată.