După începerea războiului la scară largă al Kremlinului împotriva Ucrainei, unii ucraineni au început să se îngrijoreze că minoritatea etnică maghiară din țara lor ar putea fi vulnerabilă în raport cu propaganda pro-rusă din Ungaria.
Comunitatea maghiară din regiunea Transcarpatia din Ucraina a comemorat luna aceasta destrămarea unei patrii de demult apuse.
Oficialii dintr-un sat de graniță din sud-vestul Ucrainei s-au adunat în tăcere, atârnând coroane de ramuri pentru a comemora distrugerea unei națiuni.
Coroanele nu erau decorate cu galbenul și albastrul drapelului ucrainean; au fost împletite, în schimb, cu roșul, alb și verdele Ungariei. Iar națiunea pe care au onorat-o în această lună nu a fost țara lor asediată, ci o patrie din istoria lor colectivă, ruptă în urmă cu mai bine de 100 de ani.
Transcarpatia – acum o regiune extrem de dificilă a Ucrainei care se învecinează cu Ungaria – a găzduit până la 150.000 de etnici maghiari care, prin comerțul cu cai, cuceriri și ajustări ale granițelor survenite în urma a peste un secol de geopolitică europeană, au ajuns în granițele Ucrainei.
Înainte de războiul cu Rusia, dorințele minorității maghiare a Ucrainei au fost în mare parte considerate drept o nostalgie benignă față de o perioadă în care trăiau într-o singură națiune cu alți etnici maghiari. Acum, mica comunitate – care a absorbit ambivalența Ungariei față de războiul declanșat de Kremlin – e privită cu mai multă îngrijorare de ucraineni, unii temându-se că maghiarii sunt susceptibili a fi vulnerabili față de propaganda pro-rusă din Ungaria.
Această ambilavență reprezintă o reamintire privind problemele pe care liderul autoritar al Ungariei, Viktor Orban, este capabil să le provoace vecinilor săi, acesta jucând în acest caz cartea speculării politice a sentimentelor etnicilor maghiari din Ucraina potrivit cărora ei ar fi discriminați de Guvernul de la Kiev. Asta adaugă o povară în plus pentru liderii Ucrainei, în timp ce aceștia încearcă să-și mențină întinsa țară multietnică unită în fața unei invazii rusești brutale.
„Este ca și cum ai fi pe un teren de fotbal între două echipe adverse”, a spus David Arpad, un pastor care conducea una dintre comemorările pentru patria maghiară pierdută, evenimente ce au avut o magnitudine redusă pentru a nu provoca mai multe tensiuni în timpul războiului.
„Suntem blocați la mijlocul terenului, pentru că de o parte este Ungaria, iar de cealaltă parte este Ucraina”, a mai zis acesta.
Ungaria și Ucraina nu au fost întotdeauna rivale. În ultimele zile ale Uniunii Sovietice, ei au fost parteneri în luptele naționaliste pentru a obține mai multă autodeterminare. Ungaria a fost printre primele țări care au recunoscut Ucraina, în schimbul garanției ca etnicii maghiari din granițele Ucrainei să aibă dreptul de a-și păstra limba și cultura.
Dar în ultimii ani, tensiunile au crescut, pe măsură ce Orban a căutat din ce în ce mai mult să aducă sub controlul său enclave etnice maghiare din Ucraina și din alte părți. Printre altele, i-a încurajat pe maghiarii dincolo de granițele țării sale să ceară cetățenia ungară, ceea ce i-a permis să câștige noi alegători pentru a-l menține la putere.
În această regiune săracă a Ucrainei, situată de-a lungul graniței cu Ungaria, Orban a alocat fonduri pentru a controla școli, biserici, afaceri și ziare, câștigând astfel simpatie și alimentând resentimentele simpatizanților săi. Ceremonia pentru o patrie pierdută nu a existat înainte de venirea la putere a lui Orban.
Tensiunile s-au amplificat pe măsură ce Ucraina, aflată sub amenințarea constantă a Rusiei, a adoptat o lege care prevede ca mai multe cursuri să fie predate în ucraineană în școlile publice. Legea a fost menită în principal să limiteze folosirea limbii ruse, dar pentru comunitatea conservatoare maghiară, unde mulți încă învață și se roagă aproape exclusiv în limba maghiară, legea a fost văzută ca o încălcare nedreaptă a drepturilor constituționale.
În aceste zone de graniță viața a fost mult timp un amestec de influențe maghiare și ucrainene. Nici măcar ora din zi nu este sigură. Pentru localnici, există întotdeauna două opțiuni pentru stabilirea unei întâlniri: ora Kievului sau ora Budapestei.
În timpul războiului, vecinătatea cu Ungaria a contribuit la alimentarea unor disensiuni. În ciuda apartenenței țării sale la Uniunea Europeană, care a fost ferm de partea Ucrainei, Orban – cel mai apropiat aliat al președintelui Vladimir Putin în blocul european – s-a exprimat echivoc, condamnând invazia, dar încercând să evite antagonizarea lui Putin. El a încercat să blocheze sancțiunile Uniunii Europene asupra importurilor de energie din Rusia, pe care se bazează Ungaria. Totodată, Orban a refuzat să ofere arme Kievului și, mai mult decât atât, nu a permis armamentului occidental să fie expediat în Ucraina prin teritoriul țării sale.
Această abordare a avut un impact asupra comunității etnice maghiare, care are acces la canalele de televiziune maghiare controlate de Viktor Orban. Radiodifuzorii maghiari pun la îndoială poziția Ucrainei conform căreia Rusia a invadat pentru a ocupa pământul ucrainean, împărtășind în schimb perspectiva Moscovei conform căreia a declanșat invazia pentru a proteja vorbitorii de limbă rusă.
„Cred că acesta este motivul principal al războiului, nu ceea ce spune Ucraina”, a spus Gyula Fodor, prorector la Institutul Maghiar Transcarpatic. Institutul, un colegiu privat, a primit finanțare maghiară, iar Orban a participat la inaugurare.
Pe măsură ce războiul s-a prelungit, relațiile dintre Orban și președintele ucrainean Volodimir Zelenski au devenit din ce în ce mai reci.
În orașele de graniță, suspiciunea este în aer. Unii etnici ucraineni au susținut în timpul interviurilor că, în primele zile ale invaziei rusești, preoții maghiari i-au îndemnat pe credincioși să aibă speranța că regiunea lor va fi anexată de Ungaria după căderea Kievului.
În orașele cu majorități etnice maghiare, unii oameni au raportat că au fost hărțuiți cu SMS-uri anonime în ucraineană: „Ucraina pentru ucraineni! Slavă neamului! Moarte dușmanilor!”. Ei au spus că mesajele s-au încheiat cu o amenințare folosind o expresie pentru etnicii maghiari: „Maghiarii, la cuțite!”.
Oficialii serviciilor secrete ucrainene au susținut public că textele provin de la o fermă de trolli din Odesa care a folosit un software rusesc. Serviciile au precizat că a fost o încercare rusă de a destabiliza Ucraina, dar nu au furnizat dovezi.
Tensiunile în Transcarpatia au izbucnit public după anexarea Crimeei de către Moscova în 2014. Ultranaționaliștii au mărșăluit pe străzile din Ujhorod în ultimii ani, scandând uneori „Maghiarii, la cuțite!”.
De asemenea, un centru cultural maghiar din orașul Ujhorod a fost incendiat de două ori în 2017. În ambele cazuri, autoritățile au spus că autorii au legături pro-ruse. Dmytro Tuzhankskyi, directorul Institutului pentru Strategie Central-Europeană de la Ujhorod, care promovează alinierea Ucrainei la Occident, spune că părerea lui e că Moscova s-a aflat în spatele altor provocări locale. Moscova ar dori să semene discordie între Ungaria și Ucraina, a susținut el, ca o modalitate de a provoca mai multe probleme pentru alianța occidentală care s-a aliniat împotriva lui Putin.
Oficialii maghiari și locali, se temea el, ar putea cădea fără să vrea pradă unor astfel de diversiuni.
Pentru mulți etnici maghiari, Ucraina nu este fără vină.
László Zubánics, liderul Uniunii Democrate Maghiare din Ucraina, a declarat că localnicii se uită la televiziunea maghiară, inclusiv pentru că niciun canal ucrainean de cablu nu ajunge în zonele de graniță, lucru pe care el l-a văzut drept o formă de neglijență politică. Dar el a recunoscut că etnicii maghiari aleg adesea să se aboneze la canalele prin satelit maghiare, și nu ucrainene.
Mulți etnici maghiari spun că își pot permite să rămână în regiune doar datorită finanțării maghiare. Acest lucru îi face pe mulți etnici maghiari să fie sceptici față de cele pretinse de Ucraina conform cărora dorește să-i ajute la integrarea în societate.
„Majoritatea copiilor și părinților spun: De ce am nevoie de limba de stat? Nu-mi văd locul aici în această țară”, a zis Zubánics.
Deși sovieticii i-au reprimat și exilat pe naționaliștii maghiari, unii etnici maghiari au început să privească înapoi asupra stăpânirii sovietice ca fiind un timp de relativă libertate culturală. A fost o perioadă, potrivit domnului Zubánics, când ungurii își amintesc că dețineau funcții oficiale proeminente, spre deosebire de ceea ce se întâmplă în Ucraina modernă.
Nostalgia pentru vremurile sovietice stârnește furia naționaliștilor de dreapta de la nivel local, precum Vasyl Vovkunovich, cândva aliat politic al naționaliștilor maghiari în ultimele zile ale Uniunii Sovietice. În 2017, el a spus că a condus un marș de susținători pe străzile din Berehove, smulgând steaguri ungurești ridicate peste multe biserici și clădiri.
„Acești unguri nu sunt vrednici. Strămoșii lor s-ar răsuci în morminte dacă ar ști că Ungaria este de partea Rusiei”, a zis Vasyl Vovkunovich.
Pentru localnici precum Zoltan Kazmér, în vârstă de 32 de ani, prezentul pare mai complicat. Se simte loial Ucrainei, a spus el. Dar finanțarea maghiară i-a permis să transforme tradiția de vinificație veche de un secol a familiei sale într-o afacere.
„Când mergem în Ungaria, ne simțim ucraineni. Când suntem în Ucraina, ne simțim ca niște maghiari”, a mai zis acesta. (sursa: The New York Times)
