Comitetul Mamelor Soldaților, organizație ce întreprinde demersuri pentru „apărarea drepturilor soldaților”, a transmis că a oferit sprijin trupelor ruse ce au fost terifiate de forțele ucrainene și care au refuzat astfel să se întoarcă pe front în Ucraina după prima etapă a războiului la scară largă declanșat de Kremlin pe 24 februarie.
Într-un interviu acordat publicației ruse Meduza, secretarul executiv al ONG-ului, Valentina Melnikova, a declarat că unii militari care au părăsit Ucraina au cerut ulterior sfatul comitetului pentru a evita întoarcerea în prima linie.
Dr. Jenny Mathers, lector la Universitatea Aberystwyth, ale cărei studii se concentrează pe Ucraina, a zis că o sporire a numărului de soldați ruși care nu doresc să continue războiul ar putea avea un impact semnificativ.
„Capacitățile Rusiei nu sunt infinite”, a spus aceasta.
„Avem din ce în ce mai multe cazuri de trupe rusești care au servit în Ucraina și s-au întors în Rusia, refuzând ulterior să meargă din nou pe front în țara vecină”, a completat Jenny Mathers.
„Avem din ce în ce mai multe exemple de birouri de recrutare militare ruse care au fost atacate, incendiate… tot mai multe povești despre familii care doresc să-și sprijine fiii care se ascund de campania de recrutare”, a mai zis aceasta. (sursa: BBC)
Potrivit unui articol publicat de BBC pe 3 iunie, unele trupe ruse refuză să se întoarcă pentru a lupta în Ucraina din cauza experiențelor pe care le-au avut în prima linie la începutul invaziei, conform celor spuse de avocații și activiștii ruși pentru drepturile omului. BBC a luat legătura cu un astfel de soldat.
„Nu vreau să mă întorc în Ucraina să ucid și să fiu ucis”, a zis Serghei – soldat al cărui nume real nu a fost menționat în articol – care a petrecut cinci săptămâni luptând în Ucraina la începutul acestui an.
Acum se află acasă în Rusia, după ce a primit consultanță juridică pentru a evita să fie trimis înapoi în prima linie. Serghei este doar unul dintre sutele de soldați ruși despre care se spune că au căutat astfel de servicii de consultanță.
Serghei a zis că este traumatizat de experiența sa din Ucraina.
„Credeam că suntem armata rusă, cea mai super din lume”, a precizat cu amărăciune tânărul. În schimb, soldaților li s-a cerut să opereze chiar și fără echipamente de bază, cum ar fi dispozitivele de vedere pe timp de noapte, a zis soldatul.
„Am fost ca niște pisoi orbi. Sunt șocat de armata noastră. Nu ar costa mult să fim echipați. De ce nu s-a făcut asta?”, a mai precizat Serghei.
Serghei s-a alăturat armatei ca recrut – majoritatea bărbaților ruși cu vârste cuprinse între 18 și 27 de ani trebuie să facă un an de serviciu militar obligatoriu. Însă, după câteva luni, a luat decizia de a semna un contract profesional pe doi ani prin care să i se confere și un salariu.
În ianuarie, Serghei a fost trimis lângă granița cu Ucraina pentru ceea ce i s-a spus că ar fi exerciții militare. O lună mai târziu – 24 februarie, ziua în care Rusia și-a lansat invazia – i s-a spus să treacă granița. Aproape imediat, unitatea sa a fost atacată. Serghei a relatat că a fost complet șocat.
Primele mele gânduri au fost: „Mi se întâmplă cu adevărat asta?”, a zis acesta.
Trupele au fost bombardate în mod continuu, spune el, atât când se mișcau, cât și atunci când staționau pentru a înnopta. În unitatea sa de 50 de persoane, 10 soldați au fost uciși și alți 10 răniți. Aproape toți camarazii săi aveau sub 25 de ani.
A auzit despre unii militari ruși atât de lipsiți de experiență încât „nu știau să tragă și nu puteau distinge un capăt al mortarului de altul”.
El spune despre convoiul său – care călătorea prin nordul Ucrainei – că s-a rupt după doar patru zile, când un pod pe care soldații ruși urmau să-l traverseze a explodat, ucigând camarazii aflați în proximitate.
Referitor la un alt incident, Serghei a menționat că a trebuit să-i depășească pe tovarășii prinși în interiorul unui vehicul care ardea în fața lui.
„A fost aruncat în aer cu un lansator de grenade sau altceva. A luat foc și erau soldați ruși înăuntru. Am condus trăgând în timp ce mergeam. Nu m-am uitat înapoi”, a relatat Serghei.
Unitatea sa a trecut prin mediul rural ucrainean, dar a existat o lipsă clară de strategie, a zis acesta. Întăririle nu au reușit să sosească, iar soldații erau prost echipați pentru sarcina de a cuceri un oraș mare.
„Am mers fără elicoptere – doar într-o coloană, de parcă ne-am îndrepta către o paradă”, a zis Serghei.
El crede despre comandanții săi că plănuiseră să captureze fortărețele și orașele-cheie foarte repede – și calculaseră că ucrainenii se vor preda pur și simplu.
„Ne-am repezit înainte, fără tranșee, fără recunoaștere. Nu am lăsat pe nimeni în spate, așa că dacă cineva decidea să intre din spate și să ne lovească, noi nu aveam nicio protecție”, a precizat Serghei.
„Cred că mulți dintre băieții noștri au murit în mare parte din cauza asta. Dacă ne-am fi mutat treptat, dacă am fi verificat drumurile referitor la mine, multe pierderi ar fi putut fi evitate”, a mai zis acesta.
Plângeri similare cu cele formulate de Serghei cu privire la lipsa echipamentului au apărut și în convorbirile telefonice presupuse a fi între soldații ruși și familiile acestora, interceptate și postate online de serviciile de securitate ucrainene.
La începutul lunii aprilie, Serghei a fost trimis înapoi peste graniță într-o tabără în Rusia. Trupele fuseseră retrase din nordul Ucrainei și păreau să se regrupeze pentru un asalt în est. Mai târziu în aceeași lună, a primit un ordin de a se întoarce în Ucraina – dar i-a spus comandantului său că nu este pregătit să meargă din nou pe front.
„El a spus că a fost alegerea mea. Nici măcar nu au încercat să ne descurajeze, pentru că nu am fost primii (care nu au mai vrut să se întoarcă pe front – n.red.)„, a spus Serghei pentru BBC. Însă, Serghei fusese suficient de îngrijorat de reacția unității sale la refuzul său de a se întoarce pe front, încât a decis să solicite consiliere juridică.
Un avocat le-a spus atât lui Serghei, cât și altor doi soldați ruși aflați în această situație, să se întoarcă la sediul unității lor – unde ar trebui să depună o scrisoare în care să explice că sunt „epuizați din punct de vedere moral și psihologic” și că nu pot continua lupta în Ucraina.
Lui Serghei i s-a spus că revenirea la unitate este importantă, deoarece simpla plecare poate fi interpretată ca dezertare, ceea ce poate duce la o închisoare de doi ani într-un batalion disciplinar.
Comandanții armatei încearcă să-i intimideze pe soldați, potrivit avocatului rus pentru drepturile omului Alexei Tabalov. Dar el subliniază că legea militară rusă include clauze care le permit soldaților să refuze să lupte dacă nu vor.
Activistul pentru drepturile omului Serghei Krivenko spune că nu cunoaște vreun caz de urmărire penală a celor care refuză să se întoarcă pe front.
Asta nu înseamnă că nu se încearcă urmărirea penală.
Un comandant din nordul Rusiei a cerut să fie introdus un dosar penal împotriva unui subaltern care nu vrea să se întoarcă în Ucraina, dar un procuror militar a refuzat să continue, potrivit documentelor consultate de BBC. O astfel de acțiune ar fi „prematură” fără a fi evaluat prejudiciul adus serviciului militar în care a fost implicat, a spus procurorul.
Dar nu există nicio garanție privind neînceperea pe viitor a unor astfel de urmăriri penale.
Soldații precum Serghei – reticenți să se întoarcă în prima linie – nu sunt neobișnuiți, potrivit Ruslan Leviev, editorul Conflict Intelligence Team, un proiect media care investighează experiențele armatei ruse în Ucraina prin interviuri confidențiale și materiale open-source.
Leviev spune că echipa sa estimează că o minoritate considerabilă dintre soldații ruși contractuali ce au fost trimiși în Ucraina pentru a lupta în prima etapă a invaziei au refuzat să meargă din nou pe front.
Presa independentă rusă a raportat, de asemenea, sute de cazuri de soldați care au refuzat să se întoarcă pe front în Ucraina.
Mai mulți avocați și activiști pentru drepturile omului cu care a vorbit BBC au spus că au oferit în mod sistematic consultanță bărbaților care încercau să evite întoarcerea în Ucraina. Fiecare dintre intervievații BBC s-a ocupat de zeci de cazuri. Avocații consideră că acei soldați au împărtășit sfaturile juridice și unor camarazi.
Deși Serghei nu dorește să se întoarcă în prima linie, el vrea să își finalizeze serviciul militar în Rusia pentru a evita orice consecințe neprevăzute. Dar asta înseamnă că – deși scrisoarea sa de refuz de a lupta a fost acceptată – nu există garanții că nu va fi trimis înapoi în Ucraina în timpul perioadei de serviciu.
„Văd că războiul continuă, nu dispare”, a spus acesta pentru BBC.
„În aceste luni rămase de serviciu militar obligatoriu – inclusiv ce e mai rău – s-ar putea întâmpla”, a conchis Serghei.
