(R)omul de lângă tine. Poveștile și legendele din comunitatea romilor

Poveștile și legendele romilor reprezintă o comoară culturală fascinantă care ne poartă printr-o călătorie plină de principii și valori. Acestea sunt transmise de-a lungul generațiilor pentru a reflecta experiențele, credințele și valorile acestora, aducând în prim plan aventuri captivante și morale înțelepte. Ca orice poveste, fiecare este unică și are ca scop transmiterea unei învățături, oferind o perspectivă asupra lumii și a modului în care este văzută, în acest caz de către romi.

Ele sunt relevante pentru a ne ajuta să înțelegem mai bine experiențele și perspectiva acestei comunități și contribuția acesteia la diversitatea și bogăția culturală a lumii în care trăim. Din nefericire, comunitatea romă reprezintă o minoritate care este discriminată pe baza stereotipurilor și a prejudecăților, iar aceste dedesubturi ale culturii lor, ori putem spune chiar întreaga lor cultură, nu este înțeleasă deoarece nu este cunoscută sau prezentată dintr-o perspectivă pozitivă.

Comunitatea romă este una discriminată din cauza culturii și tradițiilor ei, însă această discriminare nu este doar în afara comunității, ci și în interiorul ei deoarece există romi cau au păstrat tradițiile și romi care s-au emancipat și au urmat drumul spre modernizare, fapt ce crează divergențe și produce diferențieri. Așadar, putem spune că discriminarea este cea care formeză subdiviziuni deoarece în fiecare comunitate, sau grupare de oameni, se găsesc motive de a se împărți în mai multe categorii.

Prejudecățile își fac simțită prezența indiferent de circumstanțe, fie că sunt bogați, fie că sunt săraci, fie că se fac auziți, fie că nu, mereu există ceva negativ la adresa lor. Aceste prejudecăți apar fie din generațiile anterioare care au ținut să le implementeze mai departe, fie prin influența celor din jur, fie prin generalizarea asupra întregii etnii pe nedrept.(Gabor F, Ioana F, Cosima R, 2008)

 Poveștile și legendele unei comunități ne sunt de folos pentru a ne deschide noi perspective atât asupra vieții, cât și asupra comunității respective, cu ajutorul lor, cultura este descoperită lăsând astfel loc pentru cei ce doresc a o înțelege și a o aprecia pentru simpla ei existență și pentru valorile pe care le transmite.

 Astfel, influența acestor povești este atât asupra noilor generații rome, cât și asupra altor comunități deoarece ne ajută să cunoaștem cultura unei națiuni, să o analizăm și totodată să îi observăm părțile bune și valoarea pe care o deține.

Prin urmare, iată câteva povești și legende scurte din cultura romilor:

1. Legenda- „Dorința”:

“Povestea începe pe vremea când Dumnezeu umbla pe pământ, iar acesta a chemat oamenii pentru a împărți darurile Sale. Toate neamurile au venit și fiecare și-a pronunțat dorința, dar în momentul în care totul a fost deja împărțit, au apărut trei bărbați cu plete negre care bătuseră foarte mult drum până acolo. Dumnezeu i-a întrebat cine sunt, iar ei au spus sfioși că sunt romi, văzându-i așa obosiți de pe drum și fără vlagă le-a spus că a împărțit deja totul, dar i-a întrebat totuși care este dorința lor, moment în care aceștia au spus:

–Doamne, noi am venit să te rugăm să ne iubești. Dumnezeu a fost încântat de dorința lor și le-a promis că îi va iubi, iar în momentul în care au vrut să plece, i-a oprit și le-a spus că le va oferi în dar o limbă frumoasă și melodioasă, cântecele cele mai frumoase și le-a oferit drept țară lumea întreagă și le-a spus:

-Mergeți şi cu iubire, sǎ cǎutați libertatea şi frumusețea vieții. Aceasta este dorința Mea. Dar am şi Eu o rugǎminte cǎtre voi: promiteți-mi cǎ veți fi uniți, cǎ nu veți fi rǎi şi cǎ vǎ veți ajuta întotdeauna, frǎțeşte, unul pe altul. Legenda spune că cei ce au respectat dorința Domnului au dus-o bine, iar când au uitat de El, au plâns amar.” (Jupiter Borcoi, 2012)

2. Povestea-“Turcul”:

“Povestea este despre un bătrânel pe nume Kasim care vindea înghețată în curtea unei școli. Toți copiii se bucură de înghețata lui Kasim, acesta la rândul lui fiind foarte amabil și bucuros că le poate oferi bucurie. Însă Nanu, stă deoparte și privește încruntat. Mama lui vine să îl ia de la școală și îl vede pe băiat cum stă retras, iar aceasta îl întreabă dacă dorește și el înghețată, acesta refuză, iar mama insistă, însă în zadar. La un moment dat, mama se duce și ia înghețată în ciuda refuzului băiatului, apoi își dă seama că este supărat, iar băiatul o întreabă:

–Mamă, este adevărat că turcii sunt răi?,  la care mama îi răspunde:

– Nu, nu cred, mai ales cǎ, uite, Kasim care este turc – face o înghețatǎ aşa de bunǎ…

– Eu ştiu de la orele de istorie cǎ acum mulți ani, când turcii au cotropit țara noastrǎ, au fǎcut multe rele, ba chiar au ucis femei, copii şi bǎtrâni… moment în care mama băiatului zâmbește și îi spune:

– Vezi tu, copilul meu, şi despre noi romii se spun o mulțime de lucruri rele, însǎ tu ştii bine cǎ nu este aşa. Este adevǎrat cǎ în timp de rǎzboi se întâmplǎ multe rele, însǎ oamenii trebuie respectați dupǎ ceea ce sunt. De cele mai multe ori, prejudecǎțile fac cel mai rǎu oamenilor.” (Jupiter Borcoi, 2012)

 Acestea sunt doar două din numeroasele povești din cultura romilor, însă le consider relevante în ceea ce privește combaterea prejudecăților adresate comunității lor. Alte povești relevante sunt:

• Doi flăcăi –doi băieți care sunt puși să-și dovedească dorința și puterea de muncă, în schimbul obținerii unei gospodării/averi, însă unul dintre ei nu muncește, ci se împrumută, iar bătrânul care le-a promis avere le aruncă banii în foc, astfel după reacție își dă seama cine a muncit cu adevărat- această poveste scoate în evidență străduința, progresul, cinstea și sinceritatea, dar și înțelepciunea
  • Cum faci, așa găsești – un bărbat este pus de soție să își alunge tatăl, acesta îl duce în grajd, iar într-o zi friguroasă îl pune pe cel mic să îi ducă o pătură, iar acesta o rupe în două, moment în care bărbatul își întreabă copilul de ce a rupt în două pătura bunicului, iar cel mic îi spune că a păstrat o parte din pătura pentru când va veni și rândul lui, iar după acest răspuns, bărbatul a fugit în grajd și și-a adus tatăl în casă – aceasta este o lecție de viață care pune în valoare importanța familiei și a respectului, dar și a modului în care ne croim viitorul prin acțiunile pe care le facem (Jupiter Borcoi, 2012)

Argumente:

1. Poveștile și legendele romilor pun în evidență valorile acestora deoarece oferă lecții de viață, sunt educative și împărtășesc învățături morale, accentuând astfel principiile de bază ale vieții, ale umanității precum: respectul, sinceritatea, onestitatea, importanța familiei și a comunității, sprijinirea celor din jur, lupta împotriva discriminării, respectul față de ceea ce oferă viața. Ca de exemplu, în povestea „Turcul” se subliniază împotrivirea asupra discriminării și se promovează respectul față de oamenii din jur:”…oamenii trebuie respectați dupǎ ceea ce sunt. De cele mai multe ori, prejudecǎțile fac cel mai rǎu oamenilor” ori povestea “Cum faci, așa găsești” în care este conturat respectul și importanța familiei, dar totodată și consecințele propriilor fapte în ceea ce privește parcursul vieții.
2. Sunt puse în lumină drepturile, calitățile și bunătatea romilor, totodată bogățiile și diversitatea culturii lor precum originalitatea limbii și muzica voioasă cu ritmuri vii, provoacă curiozitate, demolând astfel prejudecățile ce pun în inferioritate cultura și caracterul lor. Așa cum reiese din legenda „Dorința”: bunătatea și dorința de a fi acceptați – “Doamne, noi am venit să te rugăm să ne iubești”; bogăția luminoasă a culturii lor și dreptul de a exista și a nu fi desconsiderați ori inferiori: “Dumnezeu a fost încântat de dorința lor și le-a promis că îi va iubi, iar în momentul în care au vrut să plece, i-a oprit și le-a spus că le va oferi în dar o limbă frumoasă și melodioasă, cântecele cele mai frumoase și le-a oferit drept țară lumea întreagă și le-a spus:-Mergeți şi cu iubire, sǎ cǎutați libertatea şi frumusețea vieții”. Acestea oferă o viziune mai amplă asupra culturii și comunității rome, astfel stereotipurile pot fi îndepărtate.
3. Odată cunoscute, poveștile din cultura romilor pot demola prejudecățile și se pot face înțelese deoarece unele sunt asemănătoare cu morale din cultura românească.Așadar, șansele sunt mult mai mari de a inspira credibilitate și de a demonstra că nu este loc de discriminare, fiecare având drepturi egale cu ceilalți și fiecare având dreptul de a fi tratat în funcție de respectul pe care îl oferă și comportamentul pe care îl arată, ci nu în baza tradiției pe care o deține, ceea ce a fost acum mii de ani sau generalizarea asupra întregii comunități pe baza unui singur comportament negative, deorece fiecare nație are tradiții și obiceiuri mai mult sau mai puțin înțelese. De exemplu, în povestea “Cum faci, așa găsești”, morala este cea pe care o observăm încă din titlu, pe care o putem asemăna cu proverbul românesc:“cum îți așterni, așa dormi”, care la rândul său ne învață același lucru, anume că acțiunile pe care le facem au un impact asupra vieții noastre.

Subargument: Nu contează sub ce formă sunt prezentate moralele, fie prin povești, fie prin proverbe, legende ori zicale, ceea ce contează este să ajungă la inima și mintea ascultătorului și să imprime valoarea pe care aceasta dorește să o transmită. De aceea, asemănarea dintre culturi, poate evidenția ideea că există un punct comun și o legătură între toți oamenii, indiferent de origine, obiceiuri, tradiții și că fiecare trebuie tratat în mod egal.

Contraargumente:

Aceste aspecte fascinante din cultura romilor nu sunt aduse în atenția oamenilor, astfel imposibilitatea accesării acestor detalii nu pot “splăla” imaginea acestei comunități, în ochii celor ce îi discriminează și îi pun în inferioritate. Cât timp aceste povești nu sunt accesibile în ceea ce privește publicul larg, poate fi limitat impactul acestora asupra altor comunități și totodată și înțelegerea lor. Ca de exemplu, în mass-media sau în instituțiile de învățământ nu este menționată nici măcar existența acestor povești deși transmit valori prioritare pentru o societate, iar totodată oamenii nefiind conștienți de existența lor, nu poate fi loc de curiozitate în ceea ce le privește, fapt pentru care mesajele și frumusețea culturii rome nu poate fi împărtășită.

1. Mesajul ce dorește a fi transmis de către poveștile romilor poate fi înțeles greșit de către cititor, astfel existând posibilitatea de a avea un efect total opus de cel dorit, anume de a întări prejudecățile și stereotipurile deja existente, în loc să le îndepărteze, mai exact, unele persoane pot percepe mesajul în contradicție cu intențiile originale ale poveștilor. De exemplu, din povestea “Doi flăcăi”, contextul poate fi distorsionat și poate fi în atenția cititorului doar partea negativă a poveștii, fiind în ceață principala porțiune ce este evidențiată și reprezintă de fapt morala, așadar se poate înțelege că romii sunt trișori, de neîncredre și mincinoși. Pentru aceeași explicație putem da exemplu și povestea “Cum faci, așa găsești”, în care poate fi înțeles că romii sunt nemiloși, lipsiți de empatie și de respect. Cititorul ori ascultătorul, poate privi doar cu ochi critici, neacordând atenție întregii povești, astfel necunoscând esența acesteia, nu poate înțelege scopul și morala ce dorește a fi transmisă, motiv pentru care prejudecățile și stereotipurile rămân neclintite.
2. Având în vedere vechimea poveștilor, este posibil ca acestea să nu aibă un impact puternic asupra cititorului datorită perioadei din care fac parte, fiind considerate irelevante pentru societatea modernă și pentru comunitățile rome din prezent. De exemplu comunitățile actuale sunt mai greu de asociat cu perioadele în care traiul pe pământ era altfel, iar posibilitățile și oportunitățile erau puține. Pe vremuri, să fi cinstit era o necesitate și să ai rușine era ceva obligatoriu și intuitiv, dar în prezent rușinea e opțională, iar banul conduce lumea.  Diferența între societatea actuală și perioada în care poveștile s-au creat, reprezintă motivul pentru care își pot pierde farmecul și credibilitatea, astfel ar putea să nu atragă atenția, motiv pentru care mesajul nu poate fi transmis și asimilat conform așteptărilor.

Concluzie:

În concluzie, cultura este identitatea și moștenirea unei comunități deoarece bogățiile acesteia arată întregul parcurs al comunității prin valorile, principiile, greutățile, lecțiile și înțelepciunea dobândită, iar ca orice lucru din această lume, o cultură poate fi mai mult sau mai puțin înțeleasă în funcție de fiecare persoană în parte. Fiecare cultură are ceva bun de oferit, iar primul lucru pe care îl oferă, este oportunitatea de ai înțelege valoarea.

 Consider că prejudecățile și stereotipurile pot fi combătute în urma cunoașterii acestor povești și legende deoarece oferă posibilitatea de a realiza că nu există diferențe prea mari între cultura românească și cea a romilor. Discriminarea comunității rome este creată pe baza unor lucruri negative, iar ceea ce o menține este faptul că oamenii nu cunosc calitățile, valorile și principiile acestei comunități, astfel putem spune că discriminarea este o etichetă a necunoscutului.

Pentru a schimba viziunea oamenilor, trebuie să aducem în lumină ceea ce dorim să le transmitem, motiv pentru care, aceste povești pot schimba perspective. Poveștile pe care le-am citit mi-au captivat atenția și m-au făcut să realizez că nimeni vreodată nu a vorbit de existența și frumusețea lor, motiv pentru care, consider că pot avea același impact și asupra altora.