În acea perioadă, Liliana a aflat de Mindea.
“Am aflat de dumnealui de la cunoștințe, de pe internet, am văzut filmulețe pe YouTube, am citit recenziile acelea foarte multe, cred că erau peste o mie la momentul respectiv. Majoritatea pozitive. Am luat decizia să-i trimit imagistica. Am primit un răspuns pe email, că ar fi necesar un consult chirurgical. Problema mea era la L4, L5, problemă destul de gravă, care necesita intervenție rapidă, pentru a nu rămâne cu sechele permanente.” – își amintește ea, în exclusivitate, pentru Media Quality și Investigatoria.
Așa a început totul. În urma consultației despre care Liliana își amintește că a fost efectuată cumva pe repede înainte, Ștefan Mindea i-a recomandat o intervenție chirurgicală non-invazivă, care ar fi trebuit să dureze maxim o oră, în cadrul căreia i se va implanta un dispozitiv medical, care i-ar fi rezolvat definitiv toate problemele. Apoi a venit vorba de bani.
“Prezentarea a fost foarte frumoasă: mi-a zis că va dura maxim o oră (a durat trei), că va implanta un dispozitiv. Inițial mi-a prezentat trei variante: varianta de 7.000 euro, varianta de 11.000 euro și varianta de 15.500 euro. Mi-a explicat că cea mai bună variantă pentru mine ar fi varianta cea mai scumpă, de 15.500, constând într-o proteză foarte performantă, care imită foarte bine discul. Și am decis că voi face intervenția. Am primit factura proformă, am achitat suma de 837 de milioane, factura era pe o firmă americană (American Neurosurgery Clinic), am fost programată, am ajuns la Constanța, unde nu s-a mai efectuat niciun alt RMN.
Am mers la clinica Regina Maria, unde mi-au făcut infiltrații înainte de operație.”
Pe data de 10 ianuarie a avut loc intervenția și, o zi mai târziu, Liliana era externată cu succes. Ce urmează, însă, e absolut uluitor:
“Domnul doctor a spus că totul a decurs normal, chiar foarte bine și am primit biletul de externare și recomandările post-operatorii.
Și am venit acasă, am urmat tratamentul cu analgezice și durerile continuau. Nu simțeam nicio ameliorare. Dar vreau să menționez că eu n-am vorbit niciodată cu domnul doctor la telefon sau prin mesaje, ci doar prin asistenții lui, Petronela, Cristi sau alte persoane.
Urma să merg la începutul lunii februarie la o primă infiltrație. Dar eu nu m-am simțit bine ulterior și am mers la infiltrații lunar la Regina Maria. N-am primit niciodată informații legate despre ce conțineau acele infiltrații, cu toate că am tot cerut. M-am gândit că poate specifică în factură, așa că am cerut, pe lângă bonul fiscal, și factura la ultimele infiltrații. Nu era specificat nimic. Sumele variau între 2000 și 3000 lei. Nu știu dacă acele infiltrații chiar se făceau sub ghidaj CT, era acel CT care funcționa 3 secunde înainte de infiltrație, eu mai făcusem infiltrații sub ghidaj CT, dar nu era la fel, era mult mai amplu procesul și mai de durată în alte locuri. Aici dura 2 minute, pacienții erau pe hol cu sutele, așteptau. Se intra continuu, un pacient era pe pat, celălalt deja prezenta documentele. Și primeau toți aceeași scrisoare medicală, cu aceleași recomandări și aceleași exerciții. Era ceva standard.”, își mai amintește fosta pacientă a lui Ștefan Mindea.
Dar timpul trecea și pacienta nu se mai recupera, ba dimpotrivă, durerile continuau și erau tot mai greu de suportat.
A încercat să facă exercițiile recomandate pe site-ul lui Mindea în vederea recuperării, s-a simțit și mai rău. Motiv pentru care pacienta a solicitat un nou RMN.
Mindea, însă, i-a spus să aibă răbdare, că uneori recuperarea e mai de durată și asta nu înseamnă că a mers ceva prost în operație.
De trei luni, pacienta lua continuu analgezice și antiinflamatoare ca să poată să funcționeze parțial. Așa că a decis să facă, din proprie inițiativă, un nou RMN, pe care l-a trimis la Mindea, prin asistenta Petronela. Răspunsul a fost acela că totul e ok.
Radiologul care îi analizase RMN-ul îi spusese, însă, cu totul altceva: că acolo apărea hernie de disc. Așa au început căutările pacientei și vizitele la alți medici. Unde a fost primită într-un fel pe care nu dorim să-l catalogăm, dar care, ca potențiali pacienți ai unor astfel de personaje, ne sperie chiar și pe noi:
“Am mers la un alt medic din București, care nici nu dorea să mă primească la început. Am întrebat asistenta de ce nu vrea să mă primească și a zis că nu e corect ca un alt medic să repare ce a greșit altcineva. Până la urmă, m-a primit. N-a durat consultul 5 minute și a zis că cea mai bună îndrumare e la medicul care m-a operat. Am mers la un alt medic la Spitalul Militar și atunci am înțeles că ar fi o problemă și că în cazul meu era vorba despre malpraxis.”
“Suntem cei mai buni mecanici, dar dacă vine BMW la reprezentanța Mercedes, nu putem ajuta”
Pentru că Liliana avea RMN-ul anterior operației la Mindea și RMN-ul ulterior intervenției la el, medicul de la Spitalul Militar le-a pus pe cele două cap la cap și a constatat că implantul înșurubat în coloana femeii era amplasat în alt loc decât acela în care ar fi trebuit să fie.
“Medicul mi-a zis că din primul CD nu rezulta că problema era acolo unde a intervenit Mindea. Adică la L5 S1. Acolo nu era de operat. Problema era, de fapt, la L4 L5. A zis că nu mă poate ajuta, pentru că nu cunoaște implantul, nu cunoaște exact tipul de șuruburi. A zis: “Suntem cei mai buni mecanici, dar dacă vine BMW la reprezentanța Mercedes, nu putem ajuta”. Și am înțeles ce vrea să zică. Mi-a zis să găsesc o soluție tot cu Mindea. Atunci mi-am dat seama că e problemă. Inițial, am căutat mail-ul în care domnul doctor mi-a răspuns la prima mea solicitare, când i-am transmis RMN-ul inițial. În primul email, domnul doctor spunea că problema era a L4 L5. Biletul de externare este la L5 S1. I-am scris. De atunci nu am mai primit niciun răspuns. La un moment dat i-am trimis un mesaj doamnei Petronela să revizuiască cumva cazul, că am sesizat că la primul consult, cel online, domnul doctor a constatat problema corect. Mi s-a spus că e posibil să fie o greșeală de tipar. I-am zis că vreau să vorbesc cu domnul doctor, mi-a zis că nu poate, dar să-i transmit un email.”
Povestea Lilianei nu s-a încheiat și e puțin probabil să se încheie simplu. Ea are acum înșurubată în coloană o proteză cu zimți care prind cumva discul intervertebral. O proteză pe care nu prea sunt șanse s-o mai poată scoate cineva. Numai un medic din Iași i-a vorbit despre perspectiva frezării ei, pentru a mai diminua din presiunea creată. Dar Liliana n-a mai sunat nici la medicul acela. Acum îi e, pur și simplu, foarte frică. Și o doare în fiecare zi.
“Administrez în continuare zilnic analgezice. La Constanța nu am mai luat legătura cu nimeni, de când nu mi s-a mai răspuns și acum încerc să rezolv o rezolvare pe partea medicală. Vreau să știe și alți pacienți, că review-urile acelea eu le-am citit, dar alea nu știu cum le obține. De exemplu, la mine, după operație, cred că era ora 18.00, eram încă sub efectul anesteziei și eram în camera de spital cu încă o doamnă. Și domnul Cristi, care pare să fie responsabil de facturi, a venit în salon și a rugat-o pe doamna aceea să-i dea telefonul, că l-ar ajuta pe domnul doctor să-I lase o recenzie pozitivă. Eu am văzut asta cu ochii mei, nu mint, nu exagerez cu nimic. Cred că omit multe informații.
Și da, a mai fost ceva ce m-a pus pe gânduri: că trebuie să decizi ce faci cu intervenția la momentul consultului. Mi s-a părut că decizia trebuie luată la momentul consultului. În plus, mi s-a părut ciudat să mă întrebe dacă e vreun aparținător, detalii legate de viața personală. Când am plecat după primul consult, nu luasem decizia de a face intervenția, pentru că nu eram sigură că voi putea plăti. După câteva zile, când am sunat, îmi tot spunea la telefon să nu confund euro cu lei. Și apoi totul a decurs foarte rapid.”
Liliana trăiește, la cei 41 de ani ai ei, în durere și frică. Nu se poate pensiona, dar nici nu poate funcționa. Și are un copil de crescut. Și o proteză înșurubată într-un loc greșit în coloana vertebală pe care nimeni nu pare să știe cum s-o scoată.
“Pentru mine e o dramă. E o traumă. Sunt în depresie acum. Fizic trăiesc cu dureri de atâta vreme. Calitatea vieții a scăzut foarte mult. Acum nu mai reușesc să fac nici măcar jumătate din treburile casnice, viața mi s-a limitat foarte mult. Lucrez cu program redus. Situația financiară nu-mi permite să mă pensionez. Am făcut eforturi inumane pentru a strânge un milliard, în condițiile în care salariul meu e unul decent. Sunt mamă singură, cu un copil. M-au ajutat părinții, prietenii, colegii de serviciu. S-a făcut o chetă, am făcut împrumut la bancă pentru a strânge banii pentru Mindea. Ca să ajung într-o situație fără ieșire…”
