Adio, bani europeni?! Kovesi ia în calcul sesizarea CE cu privire la o lege controversată adoptată de USL

Adio, bani europeni?! Kovesi ia în calcul sesizarea CE cu privire la o lege controversată adoptată de USL

Șefa Parchetului European, Laura Codruța Kovesi, a anunțat joi, 30 iunie, că ia în calcul sesizarea Comisiei Europene în legătură cu un proiect de lege adoptat de Parlamentul României din pricina căruia țara noastră riscă să nu mai beneficieze de fonduri europene. 

Concret, Camera Deputaților a adoptat pe 29 iunie în calitate de for decizional un proiect de lege prin care va fi diminuată protecția avertizorilor de integritate.

Astfel, s-ar putea ajunge la activarea mecanismului prin care alocarea de fonduri europene pentru Româna va fi activ condiționată de respectarea statului de drept.

Redăm comunicatul Parchetului European: „Avertizorii sunt o sursă esențială de informații pentru serviciile de investigații și de urmărire penală. Transpunerea corectă și implementarea efectivă a Directivei (UE) 2019/1937 a Parlamentului European și a Consiliului din 23 octombrie 2019 privind protecția persoanelor care raportează încălcări ale dreptului Uniunii (Directiva privind protecția avertizorilor) are, prin urmare, o relevanță operațională directă pentru Parchetul European. Dacă nu reușiți să îi protejați pe avertizori, limitați detectarea. Dacă nu detectați, nu puteți investiga și urmări penal.

Procurorul-șef european a luat act în mod corespunzător de faptul că, la 29 iunie 2022, Camera Deputaților din România a adoptat în sfârșit o lege care vizează transpunerea Directivei privind protecția avertizorilor de integritate. Pe baza analizei preliminare a legii și, în special, a modificărilor aduse proiectului de lege la 28 iunie 2022, chiar înainte de adoptarea acesteia de către plen, procurorul-șef european evaluează dacă unele dintre aceste dispoziții ar fi contrare Directivei privind protecția avertizorilor de integritate și ar reprezenta un pas înapoi în raport cu nivelul actual de protecție, stabilit de legislația națională încă din 2004.

Principalul motiv de îngrijorare este că aceste dispoziții ar putea avea un efect de demobilizare, descurajând potențialii avertizori din România și afectând negativ nivelul de detectare a fraudei din UE. De facto, acest lucru ar duce la o deteriorare a sistemului existent care asigură buna funcționare a serviciilor de anchetă și de urmărire penală în ceea ce privește investigarea și urmărirea penală a fraudei, inclusiv a fraudei fiscale, a corupției sau a altor încălcări ale dreptului Uniunii legate de execuția bugetului Uniunii sau de protecția intereselor financiare ale Uniunii.

Este important de reamintit, în plus, că EPPO nu a primit încă numirea a 9 procurori europeni delegați din România și că a existat o întârziere considerabilă în ceea ce privește acordarea biroului EPPO din România a unui număr adecvat de ofițeri de poliție judiciară în sprijinul operațiunilor sale. Procurorul-șef european analizează dacă această situație persistentă, combinată cu cele mai recente evoluții, ar justifica un raport către Comisia Europeană în conformitate cu considerentul 16 din Regulamentul (UE) 2020/2092 din 16 decembrie 2020 privind un regim general de condiționalitate pentru protecția bugetului Uniunii”.

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată.