miercuri, septembrie 28, 2022

PUNEM REALITATEA SUB LUPĂ

spot_img
AcasăAvocatul DiavoluluiEuropa Piloților Orbi

Europa Piloților Orbi

„Guten Tag”. Îmbrăcat impecabil în uniformă, cu o ținută mândră, pilotul gras neamț păși către avion ajutat de stewardesa britanică și un pic însărcinată. Pilotul se agăță de balustrada scării cu o mână și cu cealaltă pipăi scările cu bastonul telescopic. La vederea ochelarilor negri, pasagerii schimbară priviri îngrijorate. „Nu vă faceți probleme, zise stewardesa, poate că este orb, dar pilotul Scholz a condus mai mult de 6000 de zboruri fără nici un incident”.

Se pare că totuși a fost un incident”, glumi cineva arătând către burta mare. În întârziere, agitat, cu cravata pătată de carbonara, italianul sosi cu un taxi. Pasagerii se priviră increduli, unii se albiră la față. Alt baston telescopic, alți ochelari negri? Păi… „Nu vă faceți probleme. Copilotul Draghi este excepțional, nici un incident în peste 5000 de zboruri.” Motoarele americane începură să ardă cherosen rusesc și avionul prinse viteză pe tarmacul din Bruxelles. Avionul acceleră dar nu decolă… Repede și mai repede…Dar totuși nu o luă în sus. Pasagerii începură să schimbe priviri panicate și dintr-o dată toți prinseră a urla cu ghearele morții în plămâni. Abia atunci, Boeingul se desprinse de pistă și își începu ascensiunea grațios. „Mamma mia, gesticulă copilotul, una din zilele astea idioții ăștia nu or să mai strige și o să ne facem praf.

Pilotul german al Europei și-a pierdut vederea acum mulți ani. Apărată de americani și ghiftuită de gaz rusesc, Germania a fost pilotul orb al Europei. Și-a închis centralele nucleare, și-a închis minele plină de avânt verde în timp ce-și construia conducte și sponsoriza relații cu cei mai mari poluatori ai planetei sau cu țări fără nici un fel de valori morale. Ipocrizie. În ciuda unui plan recent de 65 miliarde de euro (cam 20% din PIB-ul României) care să protejeze oamenii de prețurile energiei și inflație, Germania, cea mai mare economie europeană, se îndreaptă brutal spre recesiune. Companiile nemțești taie producția și predicțiile – gazul rusesc care a încetat să mai curgă prin Northstream I i-a lăsat pe nemți cu doar 85% rezerve. Infrastructura e insuficientă pentru importurile pe mare. Și vine iarna.

Prețurile gazului au crescut cu 30% luni, alimentând temerile unei ierni amare. Indexul Managerilor de Cumpărături S&P Global, care indică apetitul corporatist pentru achiziții a căzut la 48 în August, cu orice număr sub 50 indicând o contracție economică. Experții bancari spun că vom intra în recesiune mai repede decât se credea. Sondaje Reuters prezic că vom avea 9 luni de recesiune, începând cu Septembrie.

În Germania, sectorul serviciilor s-a contractat pentru a doua lună la rand, alăturându-se sectorului de fabricație. În Franța, Italia și Spania acest sector mai arată o creștere modestă, dar cea mai mică din Ianuarie. Marea Britanie, detronată anul acesta din economia a 5-a a lumii de India, are un val întreg de probleme care abia așteaptă să muște. Iar „prietenii” din OPEC+ s-au gândit și ei să mai diminueze producția de petrol, să nu cumva să scadă prețul.

În spatele mâinilor murdare de gaz lichefiat, gulerele albe se uita cu îngrijorare spre un alt fel de criză. O super bulă a creditului, alimentată mulți ani de dobânzi minime istoric (dobânda ajusese mai mică decât după războiul mondial) și de cheltuieli generoase cu pandemia. Treziți târziu din sedentarism de inflația de 9%, de peste 4 ori peste targetul declarat de 2%, guvernatorii băncilor centrale europene vor creste agresiv ratele dobânzii în continuare, până când se rupe coada avionului. BCE contemplează și ea serios creșterea dobânzilor cu .75% în zilele următoare. O țară ca SUA, cu șomajul în descreștere, poate tolera creșterea dobânzilor. Pentru țările europene, cu șomajul în creștere, poate fi catastrofal. Piloții orbi ai Europei nu mai știu să răspundă mișcărilor de șah americane și rusești. Doar francezul pare să reziste.

Euro a căzut pentru prima dată sub dolar săptămâna trecută, după 20 de ani. De ce? Pentru că adormita Banca Centrală Europeană a crescut doar cu 0.5% dobânda din Martie, în timp ce americanii au crescut cu 2.25% în aceeași perioadă. Un euro mai slab înseamnă și mai mare inflație, pentru că bunurile importate, multe cu prețul determinat în dolar, vor crește, la fel ca toate materiile prime. Strategii de la Nomura Internațional văd euro la $0.95. Morgan Stanley prezice că in următoarele luni vom vedea euro la $0.97. Doar Deutsche Bank crede că paritatea va dura cel puțin în Septembrie.

Vine deci o iarnă grea. Europa vede probleme în stradă, în special Germania și Norvegia se așteaptă la disruperi ale activității, un trend deja văzut în UK și Italia, ne spune Verisk Maplecroft,  firmă de evaluare a riscului. Verisk ne spune că peste 100 de tari (din 200 analizate) se confruntă deja cu o creștere a riscului de mobilizarea a maselor, indexul de tulburari civile fiind la cel mai înalt nivel de când firma îl măsoară. Surprinzător, cea mai mare creștere a acestui risc o vedem și în țări de obicei sigure, precum Elveția, Olanda și Germania.

Rechinii investițiilor dau târcoale țărilor din clubul „peste 100%” – țările care au datorii de peste 100% din PIB. „Datoria globala totala a crescut cu 3.3 trilioane de dolari în primul semestru din 2022, la un record de 305 trilioane de dolari”. (Institute of International Finance, Global Debt Monitor, Mai 2022).

CDS-urile (credit default swap – contracte de asigurare împotriva imposibilității de a plăti) au crescut ca preț cu peste 10% în ultimele săptămâni. Un alt semnal: $37 miliarde de dolari sunt pariuri contra datoriei italiene, investitorii așteptându-se ca guvernul italian să intre în incapacitate de plată. Dacă pariul gigantic se adeverește, noua cădere a Romei va fi un șoc financiar care se va propaga prin contagiune în toată Europa, poate în toată lumea. Dar băncilor centrale nu pare să le pese – vor crește până când ceva se va rupe.

Până și speculatorii cu comodități, până acum foarte fericiți de inflație, au intrat în panică. Săptămână trecută petrolul crud a căzut 6%, benzina 13%, cuprul 7%, nickelul 5.3%, zincul 11%, fierul 9%, aluminiul 5%, cafeaua 4%, bumbacul 11% și soia 6%. Speculanții vând și fug să se acopere. O SuperBulă care se sparge, cum zic unii mari investitori precum Jeremy Grantham? Inima problemei: un munte de credit susținut de o structură economică prost ajustată. Valoarea percepută și prinsă în bunurile speculative mult-mult departe de valoarea reală. Aceste bule se sparg de obicei la periferie dar e mult mai rău când ele se sparg la centru, în cele mai dezvoltate țări.

Nimeni nu se gândește vreodată să protejeze pasagerii de piloți. Dar cine e de vină când aterizarea e dificilă, asfaltul?

 

 

 

 

 

 

 

Sorin Rizeanu
Sorin Rizeanu
Doctor în Finanțe Internaționale, profesor la Universitatea din Victoria, Columbia Britanică, investitor activ pe bursa americană și canadiană, consultant și antreprenor, Sorin scrie pentru Investigatoria pe teme de finanțe, economie, business si politică.
ARTICOLE ASEMĂNĂTOARE

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

spot_img

Articole Populare