Potrivit unor publicații de specialitate, sezonul 2011 a fost și ultimul de vânătoare la cocoșii de munte. Practic, vânătoarea unei specii trebuie să fie practicată în așa fel încât ea să nu slăbească puterea de reproducere a speciei și trebuie să contribuie la păstrarea lor în ecosistem. Având în vedere felul în care cocoșul de munte a devenit o pradă foarte dorită de vânători și o victimă sigură a braconajului, statul român a luat decizia de a proteja această specie și a interzice vânarea ei. Până acum.
Mai nou, Ministerul Mediului a emis un proiect de Ordin privind aprobarea cotelor de recoltă pentru specia cocoș de munte (Tetrao Urogallus), pentru perioada 10 septembrie – 30 noiembrie 2022. Cu alte cuvinte, a pus cocoșul de munte din nou în bătaia puștii.
Cotele controversate
Potrivit tabelului care cuprinde aceste cote de vânătoare, în posesia căruia INVESTIGATORIA a intrat în urmă cu o lună de zile, vorbim despre 239 de cocoși de munte ce pot fi acum vânați la nivelul mai multor fonduri cinegetice din întreaga țară, cele mai multe exemplare putând fi recoltate legal în județul Harghita (38), Mureș (22), Sibiu (22) sau Suceava (28).
Aflând despre această situație, ne-am îndreptat către Ministerul Mediului, în speranța că vorbim despre o situație aflată la nivel de proiect și că redeschiderea sezonului de vânătoare pentru cocoșii de munte nu este o realitate. În mod aproape șocant, Ministerul admite că de la intrarea în vigoare OUG nr. 102/2010 și până în prezent autoritatea publică centrală care răspunde de vânătoare nu a mai aprobat cotă de recoltă la specia cocoș de munte. Însă acum s-au răzgândit.
Ulterior emiterii Ordinului ministrului mediului, apelor și pădurilor nr. 1571/2022 privind aprobarea cotelor de recoltă pentru unele specii de faună de interes cinegetic, la care vânătoarea este permisă, pentru perioada iunie 2022 – 14 mai 2023, în data de 08.06.2022 a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, Legea nr. 171/2022 pentru modificarea Legii vânătorii și a protecției fondului cinegetic nr. 407/2006. Prin această lege au fost modificate prevederile Anexei nr. 1 la Legea nr. 407/2006, pentru specia cocoș de munte fiind stabilită perioadă de recoltare în intervalul 10 septembrie – 30 noiembrie, al fiecărui an.
Ministerul Mediului: “Vânătoarea nu va influența statutul de conservare al speciei”
Potrivit unor estimări realizate la nivel național cu privire la efectivele de cocoși de munte din România, numărul exemplarelor din această specie a ajuns la 11.957. Și, pentru că în cazul acestei specii, vânătorii recoltează exclusiv masculii, autoritatea a decis că recoltarea a 239 de exemplare în sezonul 2022-2023 nu va pune specia în pericol.
Mai mult, ministerul ne asigură de faptul că specia cocoșului de munte nu se regăsește în lista speciilor aflate pe cale de dispariție, așa că stabilirea unor cote de recoltă pentru această specie n-ar trebui să deranjeze pe nimeni.
“Fiecare își ajustează prețurile cum consideră”
Am discutat despre această specie chiar un vânător din Vrancea, care ne-a spus că cocoșul de munte este o specie extrem de rară și greu de capturat, dar administratorul fondului cinegetic ar putea fi avantajat de reînceperea vânătorii în cazul acestei specii. De ce? Pentru că proprietarul fondului cinegetic primește bani de la vânătorii care caută aceste rarități, fie pentru portofoliul propriu, fie pentru a le valorifica mai departe.
“Eu mă întâlnesc cu cocoșul de munte foarte rar. Și acum depinde, dacă vreți punctul meu personal de vedere, ar trebui interzisă vânătoarea la cocoșul de munte. E o opinie. Dar da, înțeleg și eu de la niște prieteni că se dă drumul la vânătoare la cocoș. Este foarte clar că e un număr mic de exemplare la nivel național. Uite, vă dau un exemplu: eu, în 25 de ani de vânătoare, am văzut cocoși de munte de trei ori. Asta ca să vă faceți dumneavoastră o idee.
Din punctul meu de vedere, e foarte rar cocoșul de munte. Sunt zone unde este puțin mai mult și nu în Harghita, că acolo au făcut ei să fie mai mult. Dar cam de acolo pleacă cotele de recoltă. Interesul e să se facă bani. Trofeul e păstrat de vânător, iar organizatorul, cel care deține fondul de vânătoare, primește bani. Fiecare își ajustează prețurile cum consideră. Acum, la cocoș de munte, care nu s-a mai împușcat de 8 ani, nu prea știu care ar fi valoarea prețului plătit, dar vă transmit după ce începe vânătoarea. Dar cocoșul de munte e greu de împușcat, se recoltează când e în perioada rutului, atunci scoate niște zgomote și îl găsești mai ușor. Altfel nu poți sta cu ochii prin mesteceni, că el stă în copac, iar la rut coboară, își umflă penele și scoate niște zgomote.”
[…] Cocoșul de munte este considerat de vânători un vânat nobil, pentru că aceste păsări de o frumusețe aparte se găsesc în locuri greu accesibile și, ce e drept, sunt din ce în ce mai puține. Trebuie să recunoaștem că principala cauză pentru restrângerea acestei specii în România a fost intervenția omului, atât la nivel de vânat profesionist, cât și la nivel de braconaj. De câțiva ani, vânătoarea cocoșului de munte a fost interzisă la noi, însă Ministerul Mediului a prins curaj anul acesta și a stabilit cote de vânătoare și în cazul acestei specii tot mai rare, scrie Investigatoria. […]
[…] Cocoșul de munte este considerat de vânători un vânat nobil, pentru că aceste păsări de o frumusețe aparte se găsesc în locuri greu accesibile și, ce e drept, sunt din ce în ce mai puține. Trebuie să recunoaștem că principala cauză pentru restrângerea acestei specii în România a fost intervenția omului, atât la nivel de vânat profesionist, cât și la nivel de braconaj. De câțiva ani, vânătoarea cocoșului de munte a fost interzisă la noi, însă Ministerul Mediului a prins curaj anul acesta și a stabilit cote de vânătoare și în cazul acestei specii tot mai rare, scrie Investigatoria. […]
[…] Materialul complet cu acest subiect, scris de jurnalista Carmen Dumitrescu, îl puteți citi pe Investigatoria. […]