Acesta a pus sub lumina reflectoarelor conceptul de educație economică, despre care crede că este prea puțin prezent la nivelul societății românești a momentului.
“Poate părea surprinzător că vorbim în continuare despre nevoia de educație economică și financiară, după trei decenii în care am trăit de toate: tranziție economică, reforme, crize, aderare europeană. Sunt 30 de ani în care economia și societatea au evoluat semnificativ, însă trebuie să fim conștienți că schimbări și reforme vom face continuu, și de acum înainte, în educație, sănătate, economie sau administrație.Una din lecțiile economice elementare pe care o prezint studenților mei, de la primele cursuri, spune că „nimic nu este gratuit” – „there is no free lunch”, că orice are un cost, pentru oricine, mai devreme sau mai târziu, indiferent ce alegem, ca opțiuni individuale sau decizii politice.
Însă, considerat poate banal, acest adevăr simplu este deseori ignorat, cu consecințe profunde pentru decizii esențiale. De prea multe ori întâlnim opinii și comportamente care par să spună că educația este gratuită – pentru că școlile sunt gestionate în general de stat, că mediul natural este gratuit – pentru că este al tuturor, sau chiar pacea este gratuită – pentru că beneficiem de securitate, fără să fi simțit războiul.
De aceea, înainte de a vorbi despre bani, despre cum să îi gestionăm, avem nevoie să știm mai întâi despre costurile alegerilor noastre și efectele lor asupra unora sau asupra tuturor, nu doar ca efecte directe, ci și indirecte, și nu doar pe termen scurt, ci și pe termen lung.”
Marinescu a subliniat faptul că inflația actuală este, de fapt, nota de plata a politicilor monetare și bugetare din pandemie, pentru că statele lumii s-au trezit dintr-o dată obligate să salveze economiile prin multiplicarea masei monetare și deficitelor bugetare într-o manieră fără precedent.
Suntem datori să privim educația financiară și în sensul său mai larg, ca educație economică ce ascute simțul realității pentru cetățeanul informat, care ghidează acțiunea umană pe calea optimizării, în sensul antreprenorial al calculelor cost-beneficiu, instrumentul de altfel indispensabil pentru progresul societății umane. Însă acest tip de educație de conștientizare economică are mai puțină legătură cu sistemul de învățământ formal, și mai mult cu principiile economiei de piață și etosul antreprenorial, cu valorile psiho-sociale și culturale naționale, sau cu logica practică a disciplinei financiare trăită și învățată mai degrabă în familie, nu doar predată în școală.
Cosmin Marinescu
Și, evident, profesorul universitar a ridicat una dintre cele mai interesante teme ale conferinței, vorbind despre schimbarea paradigmei, pe măsură ce societatea și tehnologia evoluează. El a arătat că prognozele de creștere economică pentru 2023 au fost retrogradate destul de puternic, astfel că Fondul Monetar Internațional și OCDE estimează pentru Zona Euro și SUA creșteri economice modeste, de sub 1%, care confirmă, în cele din urmă, anumite vulnerabilități ale economiilor naționale.
“Privind mai adânc în viitor, avem răspunsuri de dat și în raport cu provocările revoluției digitale, când activele și monedele digitale vor forța reinventarea, antreprenorială, a instituțiilor financiare actuale. Diversificarea nestăvilită a mijloacelor de investiții și tranzacții poate deveni efect de bumerang pentru lumea financiară așa cum o știam. (…) Este important că actorii din sistemul financiar-bancar folosesc deja interacțiunea cu beneficiarii serviciilor lor pentru a informa și a educa. Clienți mai educați înseamnă decizii financiare mai bune și, implicit, creșterea sustenabilă a sectorului, în beneficiul întregii economii.”, a mai punctat Marinescu.
Anul acesta a fost lansat Forumul Educației Financiare, o inițiativă venită din partea industriei financiar-bancare și a mediului universitar economic, de promovare continuă a educației financiare. Sub egida acestui Forum se pregătește anul viitor Ziua Educației Financiare.
